O încercare

O încercare, nu vine singură niciodată
Aduce și altele, făcând viața nesuportată
Sau multe altele, mai grele-o urmează
Una aduce durere și suferință, alta umilință.

Așa stau lucrurile, în umblarea credinței
Calea credinței, este a dureri și umilinței
Când ești mai jos și mai lovit de încercare
Atunci mai vine ceva, și te-apasă mai tare.

Greutățile, parcă se strâng unele pe altele
Cum se strâng vulturi, unde sunt cadavrele
Ai impresia că ești sfârșit, nu mai poți duce
Dar simți Mâna cuiva, ce-i gata să ajute.

Și-atunci când crezi, că totul s-a terminat
Și te simți mai în slăbiciune, și mai apăsat
Abia de-atunci, îți demonstrezi ce poți
Atunci intervine Domnul, cu ajutorării.

Mai apare o încercare, atunci când spui
O Doamne nu mai pot, la ce mă supui?
Aceasta îți arată, că mai poți duce încă
Când mai vin unii cu vorbe, să te-împungă.

Că ai meritat ceea ce tragedii, ai păcătuit
Că sigur ai făcut ceva, și ești pedepsit
Cei ce nu au o vorbă, de mângâiere
Să-ți ofere ajutor, sau măcar o rugăciune.

Nimeni, nu trece prin viața de credință
Fără să aibă încercări, și luptă nepurtată
Și cei ce încă n-au trecut și judecă,
Le vine vremea, prin încercări să treacă.

În universul spiritual, nu există neutralitate
Există cu Domnul, sau cu Satan la o parte,
Fiecare spațiu și secundă, cineva-l ocupă
Domnul sau Satan, și trebuie dusă luptă.

De cine ne lăsăm Ocupați, timpul ce-avem
La dispoziția cui, în spațiu și timp stăm?
Domnul ne încearcă, prin necazuri de toate
Să vadă, dacă-i suntem de a Lui parte.

Nu descuraja în încercare, nu-i numai a ta
Nu-i numai a ta problemă, e și-a Lui asta
Domnul nu te lasă singur, încrede-te-n El
Chiar de te simți singur, fă ca și Pavel.

Era de unii, în toate chipurile încolțit
În grele cumpene, dar nu deznădăjduit
Avea îndoieli, dar nu se simțea părăsit
Trântit jos și zdrobit, dar nu omorât.

De avem atitudinea lui Pavel, în încercare
Nu vom descuraja deloc, oricât e de mare
Sfaturi, din încercările altora, nu vor ajuta
Că fiecare are în felul lui, încercarea sa.

Suntem la credință, dar nu privilegiați
Trecem prin încercări, dar de Domnul însoțiți
Nu suntem scutiți, de încercarea credinței
Încercarea-i pentru noi, garanția biruinței.

Nu-i anunțată încercarea, și nici explicată
Că și-ar pierde scopul, pentru care-i lăsată
Nu mai lucrează nimic în noi, știm urmarea
Nu întărește credința, nu lucrează ascultarea.

Printr-o încercare, sau chiar mai multe
Domnul ne formează, pentru a Sa lucrare
Încercările sunt cruci, ce trebuie purtate
Crucile sunt scări, ce spre cer să ne poarte.

Fiecare încercare, este o treaptă spre cer
O încercare ce testează, angajamentul acel
Vom sta sau vom pleca, cum au făcut așa
Ucenicii odată, apărând la ei încercarea.

Să nu descurajăm, în încercarea noastră
De nu o fi doar una, ci vor veni grămadă
Cine fuge de o încercare, lăsînd credința
A căzut testul, s-a dus pe veci mântuirea.