O iată vine

O iată vine... e Isus,
Dă la o parte norii,
Să vadă orbii ce vre-o dat,
Nu au văzut ei... zorii.

O iată... se arată El,
Și-o zi de sărbătoare,
La ușă bate... bate-ncet,
Căci Domnu-i îndurare.

Sunt vremuri care se sfârșesc,
Nu este-n depărtare,
A lor sfârșit... azi ne vorbesc,
Ca El îndat apare.

Ce minunate slove sunt,
Prin toate ce-s trăite,
Ne spun că azi ne mai despart,
Doar numărate clipe.

Un cor de îngeri i-auzit,
Ce-i cântă azi iubirea,
Pe razele ce-s aurii,
Coboară fericirea.

Ca aplecatele priviri,
Să fie ridicate,
Spre Cel ce vine în curând,
El este-atât de-aproape.

Un strigăt azi e auzit,
El inimi goale cheamă,
De sus un har ceresc... divin,
Din dragoste îl toarnă.

Dă aripi celor ce-s opriți,
Și-un zbor spre veșnicie,
Să-i umple vrea pe cei ce-s triști,
C-o mare bucurie.

O iată vine... e Isus,
Din slavă se coboară,
E-atât de dulce-al Său fior,
Ca vremea-n primăvară. .

Venirea Sa care va fi,
E-atât de așteptată,
De cei ce fii ei se numesc,
În cer ce au un Tată.

El vine... iată... e Isus,
E Regele Mesia,
Aduce iute-un infinit,
A Lui e veșnicia.

Deschide ușa pentru cei,
Ce nu-i cunosc iubirea,
Să guste bunătatea Sa,
Să guste nemurirea.
Amin