Nu vreau ca să dispară dorul

Nu vreau ca să dispară dorul,
Nici focul lui să fie stins,
Vreau pana la a Lui venire,
Să fie-n pieptul meu aprins
Nu vreau să tacă nici-o clipă,
Să cânte-aș vrea eu dorul meu,
Cântarea mea aș vrea să fie,
Spre lauda lui Dumnezeu.

Nu vreau ca fără suferință,
Pe-al vieții drum eu ca să fiu,
Nu-i fără lacrimi fericire,
Nici mântuirea Celui viu.

Fără suspine nu-i spre ceruri,
Nici fără văi sau încercări,
Suspinul este ca o treaptă,
Spre malul dincolo de zări.

Nu vreau sa fiu fără iubire,
Iubirea viață-mi poate da,
Aș fi o frunză futurată,
Un crin uscat fără de ea.

Aș fi fără de primăvară,
Fără de stele-n noapte-aș fi,
De n-aș avea Iubirea vie,
Chiar lângă mine zi de zi.

O Doamne Tu să fii întruna,
În a mea inima aș vrea,
Căci fără Tine n-am putere,
Să-naintez nu aș putea.

Fără de Tine-aș ști ce-i moartea,
Fără de Tine aș gusta,
Amarul lacrimilor multe,
Sub ele n-ar fi mâna Ta.

Dă-mi Doamne tot ce-i doar din Tine,
Fiorul vieții să-l dețin,
Dă-mi vise dar și o speranță,
Căci mult doresc să ne-ntâlnim.

Fără nădejde sunt nisipul,
Spălat de apele ce vin,
Nu vreau să fiu fără nădejde,
Nici când aici adânc suspin.

Dă-mi bucuria mântuirii,
Să pot răzbate vremea grea,
Căci Doamne fără bucurie,
Aș fi sleit fără de ea.

Tu ține-mă mereu de mână,
Pe urma Ta ca să pășesc,
Să mă ridic pot doar cu Tine,
Cu Tine eu nu obosesc.
Amin