Nu un loc îți dă valoare

Nu un loc îți dă valoare,
Ci o inimă predată,
Nu un număr plin de vorbe,
Ci credința ce-i curată,
Nu aplauzele multe,
Ci doar harul ce te poartă,
Nu o faimă ce se trece,
Ci slujire-adevărată.

Fiecare dar își are,
Prețul său în ceruri scris,
Cine-l poartă în tăcere,
Va primi ce-a fost promis,
Gestul cel mai mic e-o roadă,
De-i făcut în voia Sa,
Intr-o inimă smerită,
Dumnezeu mult va lucra.

De-i slujirea ta azi mică,
Poate să-ți aducă ție,
Când apasă întristarea,
Un buchet de bucurie,
Căci cel mic, el este mare,
Cunoscut de Dumnezeu,
Dar și inima ce cântă,
Când e drumul mult prea greu.

Nu un loc te face mare,
Ci o inimă fierbinte,
Plină doar de o iubire,
Care nu e doar cuvinte,
Dumnezeu te vede mare,
Când te vezi tu un nimic,
Pleava poate fi mai mare,
Decât bobul copt din spic.

Chiar de stai ascuns tu astăzi,
Darul tău nu e pierdut,
De-l înflacărezi... El, Domnul,
Îți va deveni un scut,
Fiecare rugă-n taină,
Este o lumină vie,
Te va face mare-n fața,
Celui viu din veșnicie.

Să nu cauți omeneasca,
Slavă pe acest pământ,
Slava toată în lucrare,
O culegere Domnul sfânt,
El e Mirele-Mpăratul,
El e Domnul Dumnezeu,
Rămâi mic, doar El cel mare,
Pe-un înalt de empireu.

Va fi-n jurul tău lumină,
Tu nu te ve-i rătăci,
Pe cel mic îl protejează,
Harul ce nu va sfârși,
Pe cel mare-l părăsește,
Pe cel mândru, îmbufnat,
Harul nu se risipește,
Prețul său nu-i măsurat.

Cine stă pe urma vie,
Cerul îl va moșteni,
Cine-n fața ei pășește,
Soarele nu va zări,
Pentru cei cu mintea mândră,
Locul cel întunecat,
Este locul de odihnă,
Ce nu va sfârși vre-o dat.
Amin