Nu trece-n nepăsare

Nu trece-n nepăsare
autor. Diana G. U.

Nu trece-n nepăsare, când cerul e-o chemare,
Atunci iubirea mare, arat-a Sa-ndurare.
La crucea salvatoare, curg râuri de iertare,
Pentru orice ființă, ce vine cu-nchinare.

Nu sta în depărtare, când Domnul blând te cheamă,
Lăsând cărarea lumii, vei fi scăpat de teamă,
Căci harul încă are, putere de strigare,
Să-ți dea o nouă viață, și sfânta îndurare.

Nu amâna chemarea, ce-ți bate azi la ușă,
Căci timpul trece iute, precum un fum se duce,
Primește mântuirea, ce Domnul ți-o arată,
Și lasă-i Lui povara, El o va duce toată.

Privește către cruce, izvor de mântuire,
Acolo curge harul și sfânta izbăvire,
Iar Cel și-a dat El viața pentru tine,
Te cheamă azi la pace, la cer și la iubire.

Veniți cu pocăință, cu inima zdrobită,
Căci Domnul nu respinge o stare umilită,
El vindecă durerea și rana cea cumplită,
Și dăruiește viață prin jertfa Sa slăvită.

Veniți cât azi mai strigă, cât astăzi mai coboară,
Cât lanțurile grele, iubind le mai doboară.
Aproape este vremea, și Domnul va tăcea,
Întoarce-te la Domnul, și nu vei regreta.

Azi zori de veșnicie, în zare se arată,
Tu inima deschide, să fie vindecată,
Ca sa devii mireasa, ce Lui s-a dăruit,
Cu inima întreagă, în vremea de sfârșit.

Nu amâna pe mâine, trăiește clipa Sa,
Căci nu poți ști vre-o dată, când El va apărea,
Grăbește-te în grabă, nu sta nepăsător,
Se-aude imn din slavă, vine Isus pe nor.
Amin