Nu-ți spune slăbiciunea

Nu-ți spune slăbiciunea,
Oricui... de-l întâlnești,
Ispită iar când vine,
Cu Domnul să vorbești,
Nu-ți spune nici durerea,
Lovit vei fi în ea,
Căci omul vindecare,
Nu poate să îți dea.

Nu-ți spune-amărăciunea,
Mai mult te-or apăsa,
Căci răul stă la pândă,
Sa te răpun-ar vrea,
Cu lanțurile grele,
Să fii aici legat,
De ură... de mânie,
Ca să nu fii salvat.

Sa nu îți spui nici gândul,
Decât lui Dumnezeu,
Doar El eliberează,
El știe gândul Tău,
El poate să te-aline,
Te poate mângâia,
Nu omul e puterea,
Puterea e a Sa.

Nu-ti spune frământarea,
Doar Domnul va putea, ,
Îndat să o alunge,
Oricât ar fi de grea,
Privește spre Golgota,
Și stai la crucea Lui,
Cu El sa stai de vorbă,
Doar Lui toate să-i spui.

Nu-ți povesti nici visul,
El spulberat va fi,
Împlinitor de vise,
Te poate auzi,
Să-i spui doar Lui dorința,
El ți-e îți va da,
Mereu doar biruință,
De ești în voia Sa.

Să stai mereu de vorbă,
Numai cu Dumnezeu,
Doar El poate să-ți fie,
Un ajutor mereu,
Nu căuta la oameni,
Ce omul nu-ți va da,
Numai Isus e-Acela,
Ce stă de partea ta.
Amin