Nu te-ngrijora

Nu te-ngrijora

De te îndoiește astăzi, vremea grea ce a venit,
Strigă-ntruna către Domnul, nu mai sta așa-ndoit,
De ascunzi îngrijorare, te va scufunda mereu,
În păcatu-ngrijorării, ce-ți aduce-un timp mai greu.

Nu-i ușor să fii pe cale, unul care-i temător,
Cei cu temeri sunt în rândul, celor care doar cobor,
Frica lor le este haină, teama hrană zi de zi,
Niciodată izbăvire, ei nu vor mai întâlni.

De ești plin de-ngrijorare, tu creștine n-o lăsa,
Ca să te dezbrace astăzi, de divinitatea Sa,
De putere, de iubire, de tot tu ce ai primit,
De la Domnul mântuirii, Cel pe cruce chinuit.

N-o lăsa să te orbească, te va duce-n rătăcire,
Rătăcirea nu e drumul, ce sfârșește-n nemurire,
E condusă-ntotdeauna, numai de îngrijorare,
Ce îndepărtează inimi, de la sfintele izvoare.

Lasă Domnul să îti poarte, grijile când spui că-i greu
Pentru El nu-i niciodată, căci e-un mare Dumnezeu,
Poartă griji... dar și povara, celui ce-i îngrijorat,
Las-o azi la poala crucii, și vei fi eliberat.

Liber fii tu doar spre ceruri, fără de îngrijorări,
Ele sunt o viclenie ce deschid multe cărări,
Ce sfârșesc în veșnicia, de un chin fără hotar,
Este veșnicia care, are gustul doar amar.

De-nțelegi ce ți se spune, nu mai sta îngrijorat,
Tu de azi... și nu de mâine, ești de El eliberat,
Lanțurile strâns legate, le va rupe chiar acum,
Ca să fii liber de toate, pe al mântuirii drum.

Și îngrijorarea mare, chiar de azi va dispărea,
De îmbraci tu ascultarea, care-i după voia Sa,
Vei vedea cum acea vreme, plină doar de-ngrijorare,
Chiar acum din a ta viață, va fi vremea ce dispare.
Amin. autor: Diana