Nu te-ndepărta de Domnul

Nu te-ndepărta de Domnul

Nu te-ndepărta de Domnul, căci El nu s-a-ndepartat,
De verdictul fără milă-n dreptul Lui care s-a dat,
A urcat cu greu calvarul, fără milă biciuit,
Dar în urmă nici-o clipă, pe-acel drum El n-a privit.

Nu fugi de greul crucii, nici El n-a lăsat-o jos,
Chiar de-a fost mai grea... El Domnul, a rămas doar credincios,
O căra desculț pe pietre, în picioare răni avea,
Dar s-o lase jos vre-o dată, nicidecum nu se gândea.

Nu te-ndepărta de harul, care azi l-a mai lăsat,
Nu îl vei găsi în lume, este doar la Împărat,
Stai sub aripa întinsă, ocrotit ca tu să fii,
Vei avea doar izbăvire, lângă Domnul de rămâi.

Nu pleca de sub lumina, astăzi ce te-a luminat,
Căci vei rătăci pe drumul, ce-ți va fi doar încurcat,
Stai sub raza cea de soare, ce te duce la izvoare,
Pline doar de bucurie, de iubire... de-ndurare.

Nu te-ndepărta de viață, mai departe e cel rău,
Este moartea-nfricoșată, ce răcnește azi mereu,
Stai la adăpost întruna, care-i lângă Dumnezeu,
Te va ocroti de răul, ce îți vrea mereu doar rău.

Nu fugi de suferință, nici Isus nu a fugit,
Pe o piatră rece Domnu-n lupte grele-a mijlocit,
Nu fugi de-amărăciune, căci și El cândv-a băut,
O amărăciune mare, să ne fie astăzi scut.

Stai mereu tu lângă Domnul, și în toate fii ca El,
Lasă slava Lui în față, fii în urmă mititel,
De necaz nu-ți fie teamă, nici de vremea ce-a venit,
Lângă Domnu-ntotdeauna-n orice timp vei fi păzit.

Lângă Domnul e doar soare, chiar sub cerul plin cu nori,
Vei putea toate răzbate, de pornești cu El din zori,
Nu te-ndepărta când astăzi, este-un timp atât de greu,
Lângă Domnul niciodată, greul nu este prea greu.
Amin(diana)