Nu știu ce-n viaț-oi întâlni

Nu știu ce-n viaț-oi întâlni
autor. Diana G. U.

Nu știu ce-n viaț-o-i întâlni, dar știu că lângă Tine,
Nu poate ploai-a mă topi, voi fi mereu doar bine,
Nu poate vântu-a-mi clătina, ființa mea prin vale,
Oricât de-adânc-ar fi, eu știu, cu mine ești pe cale.

Nu știu ce zori vor mai veni, ce drum îmi stă-nainte,
Dar știu că Tu mă vei păzi, cu brațul Tău fierbinte,
Când umbre grele or cădea, pe calea mea tăcută,
Lumina Ta mă va purta, spre zarea neștiută.

Și dacă noaptea-ar fi prea grea, și-o jale m-ar cuprinde,
Speranța mea va rămânea, căci dragostea Ta-nvinge,
La capătul oricărui drum, prin har și îndurare,
Voi spune: „N-am mers singur, nu, ci Tu mi-ai fost cărare.”

Iar când voi trece prin cuptor, cu flăcări arzătoare,
În el doar Tu-mi vei fi izvor, că-mi ești mereu scăpare,
Prin ape mari de voi păși, cu valuri peste mine,
Nu voi putea a rătăci, căci Tu mă ții în Tine.

Când pașii mei vor șovăi, sub greul încercării,
Cuvântul Tău mă va-nsoți, pe drumul alergării,
De nu voi înțelege-acum, de ce se frânge zarea,
Voi merge doar spre cer privind, căci Tu-mi cunoști cărarea.

Când norii grei s-or aduna, și cerul mă v-ascunde,
Pe mâna Ta atunci voi fi, spre locurile blânde,
Acolo unde harul Tău, străbate nori de-aramă,
Ființa mea nu poate fi, vre-o dată ea orfană.

Când inima va obosi, sub greul așteptării,
Tu-mi vei da iar puteri să fiu, pe calea închinării.
Căci pacea Ta, în orice ceas, îmi este adăpostul,
În ea găsesc mereu popas, când greu îmi este rostul.

De-ar fi să pierd ce-am prețuit, în viața trecătoare,
Tu sus în cer mi-ai pregătit, o Țară în splendoare,
Nimic din tot ce-i pământesc, nu poate să-mi răpească, Nădejdea-n veșnicul Tău braț, și dragostea cerească.

Când se va stinge-al vieții foc, în clipa despărțirii,
Voi auzi chemarea Ta, din țara nemuririi,
Atunci, cu sfinții adunați, în jurul slavei Tale,
Voi înțelege pe deplin, un drum ce-i azi prin vale.

Iar în sfârșit, când voi vedea, lumina fără seară,
La tronul Tău eu voi lăsa, ce-am strâns odinioară,
Și voi cânta pe veci deplin, cu inima senină,
Că-n orice pas și orice zi, mi-ai fost doar Tu lumină.
Amin