Nu pot să fiu

Nu pot să fiu întrun cuvânt
Să fiu lumină pe pământ!
Să luminez cu viaţa mea,
Iar mai târziu, în lumea rea!
Să îmi petrec cu cei de rând,
Să uit c-am fos sub legământ ;
Nu pot fi-aşa

Nu pot să merg frumos pe drum,
Iar mai tîrziu, cobor în scrum!
M-afund mai rău eu în păcat,
Şi de Cel sfânt m-am depărtat!
Nu pot fi lup şi-apoi un Miel
Doar de sunt Miel voi fi cu El
Pe-a Lui regat.

Nu pot eu căldicel să fiu
Şi să m-afirm lui Dumnezeu!
Apoi să-mi schimb cărarea mea
Să intru-n lumea aceasta rea!
Nu pot fi cald s-au căldicel,
Doar de-s în clocot sunt cu EL.
Pavel spunea:

Nu pot să vin la adunare
Să cânt în coruri şi fanfare!
Să spun de Domnezeul veşnic
Căci mai salvează pe-acel dornic
Şi-apoi să uit cine e Domnul
Şi să trăiesc, ca şi pâgânul!
Căci e demonic.

Nu pot să uit cum eu pe cale!
Mergând odată la-nchinare
Hulit am fost de oameni răi!
Că nu am vrut să fiu ca ei,
Dar de-odată-un om veni
Mi-a arătat cât mă iubi;
Şi suferi.

De-atunci eu în iubirea lui!
Am stat pe braţul Domnului
Prin lume am trecut uşor
Căci am de-atunci un Salvator!
De-aceea eu nu pot să uit
Şi-am să-l slujesc cu drag cântând
Pe Creator.