NU-N ZADAR...

NU-N ZADAR...

Nu-n zadar s-a petrecut o dramă
La Golgota, pe dealul solitar
Acolo un Fiu ceresc, un Împărat de seamă
Învrednicit de Sus şi fără teamă
S-a dăruit să-nnobileze sufletul hoinar.

Nu-n zadar avut-a loc o tragedie
Cum n-a fost alta şi nici nu va mai fi
Căci Mielul fără pată a fost o jertfă vie
Cine-o acceptă are acces la-mpărăţie
La negrăite splendori şi părtăşii.

Nu-n zadar avut-a loc o răstignire
Prin ea s-a împlinit divinul plan
Cine-l acceptă este stăpân pe fire
Poate obţine gust de nemurire
Şi-i animat de-un sfânt elan.

Şi nu degeaba şi suliţi şi piroane
Străpuns-au trupul unui Sfânt
De El se ataşează şi astăzi milioane
Ştiind că vor primi în Cer coroane
Ca răsplată că vor rămâne-n Legământ.

O, nu-n zadar! O, nu-n zadar!
S-a scurs pe lemn divinul sânge
El poate face pur spiritul murdar,
Poate mântui pe sărac şi milionar,
Pe cel ce nepocăinţa-şi plânge.

O, jertfă sfântă! O, dar divin!
Adus-aţi Har în inimile goale
Adus-aţi încredinţare şi alin
Şi-aţi dat vieţilor un nou destin
Să nu mai fim străini aici în Vale.

Nu-n zadar avu-a loc o răstignire
La Golgota, pe dealul solitar
De-acolo curge rîul de iubire
Ce-i darul pentru întreaga omenire
E cel mai preţios mărgăritar.