Nu închide cu zăvorul

Nu închide cu zăvorul, ușa inimii vre-o dată,
În zadar ve-i plânge-amarnic, preatârziul când se-arată,
Lasă astăzi ca să intre, bucuria ce va fi,
O întreagă veșnicie, vie... nu se va sfârși.

Nu privi spre strălucirea, ce te poate rătăci,
Urma albă este drumul, care-n ceruri va sfârși,
Lumea este-amăgitoare, te ademenește ea,
Cu plăcerile de-o clipă, ce conduc spre moartea grea.

Nu lăsa nici-o mânie, să te tulbure ce-ar vrea,
Inima să îți cuprindă, căci mânia este rea,
E a celui rău unealtă, ce te poate nimici,
Dacă bate ea la ușă, nu deschide... n-o primi.

Nu primi nici răutatea, fii mereu doar bun... milos,
Mila dar și bunătatea, poate să ți-o dea Hristos,
Lui să îi deschizi îndată, să aștepte nu-l lăsa,
Dacă nu-i deschizi... El... Domnul, de la ușă va pleca.

Chiar de-l vei strigă mai tare, Domnul nu te v-auzi,
Alte inimi vor deschide, ușa pentru a-l primi,
Vei rămâne-n bezna nopții, ca să ieși nu vei putea,
Dacă nu primești lumina, să-i deschizi ce mult ar vrea.

Hotărăște-te în grabă, timpul trece-n iute-acum,
Poate-avea chiar și la noapte, viața ta sfârșit de drum,
Unde vei sfârși tu oare, pe Isus de nu-l primești? ,
Căci fără de El nu-i calea, către slăvile cerești.

Doar cu El poți tu ajunge, unde străzile vor fi,
Aurite și iubirea, ea acolo va domni,
Doar cu El poți sa ai parte, de acele bucurii,
Ce vor fi de după moarte, în a cerului vecii.

Astăzi tu deschide ușa, ca să simți puterea Sa,
Va sădi Isus iubire, pace inimii va da,
De vei crede în cuvântul, pentru tine ce-a lăsat,
Fii grăbit... deschide ușa, ca să între El îndat.
Amin