Nu eu te-am căutat pe Tine

Nu eu te-am căutat pe Tine,
Tu ești Acel ce m-ai găsit,
Din praful gros. . cel de ruine,
M-ai ridicat... m-ai mântuit.

M-ai luat pe brațul Tău de Tată,
La piept m-ai pus și-atunci mi-ai dat,
O pace care nu există,
În lumea-n care-am căutat.

M-ai îmbrăcat cu-o haină albă,
A dragostei ce-i doar a Ta,
Un scut îmi este ea și astăzi,
Oricât ar fi lupta de grea.

Din noaptea lungă la lumină,
M-ai scos puterea Ta s-o văd,
În urmă astăzi îmi stă lumea,
În urma mea este-un prăpăd.

Nu te-am strigat pe Tine Doamne,
Tu ești Acel ce m-ai strigat,
Ca să-nteleg cât ești de mare,
Și cât ești Tu de-adevărat.

De glasul Tău scos din robie,
Am fost atunci când ai rostit,
Cuvântul de eliberare,
De-atunci sunt liber... dezrobit.

În inimă mi-ai pus iubire,
Din mine golul ai umplut,
Și astăzi simt acea căldură,
Ce am simțit la început.

Căci neschimbat ești Tu în toate,
Privirea nu îți dezlipești,
De-a mea ființă care știe,
Cât Tu de ea te îngrijești.

Nu eu te-am cautat pe Tine,
Tu ești Acel ce m-ai salvat,
Am fost o oaie rătăcită,
De care Tu te-ai îndurat.

De-atunci îmi ești Păstorul care,
Eu niciodată nu mă las,
Doar lângă Tine stau pe cale,
Te port în gând la orice pas.

Tu m-ai strigat nu eu pe Tine,
Căci mare-i îndurare Ta,
Tu te-ai jertfit, nu eu pe cruce,
Ștergeam păcatul... vina mea.

Tu ai murit ca să am viață,
Nu eu o jertfă am adus,
Ești Salvatorul meu puternic,
Ești tot ce am... al meu Isus.
Amin