Nu bâjbâi, Isus te cheamă

Momente de rătăcire sunt în viaţă
Pentru acei ce umblă bâjbâind,
Având ochii plini de ceață
Și cu mintea tot visând

La tot ce-i pieritor pe-acest pământ,
La pofte și iubiri de sine,
Uitând că-s goană după vânt
Și nimic nu i se cuvine.

Ar vrea să cuprindă lumea întreagă,
Cu tot ce este păcătos,
Cu-atâta poftă și meteahnă,
Uitând că L-a avut odată pe Hristos.

Călcând în picioare iubirea
Ce-i bate la ușă strigând:
"Întoarce-te și lasă-n urmă rătăcirea!"
Strigă o voce și doi ochi plângând.

Viața ta-i atât de scurtă!
Nu pribegi hoinar prin viziuni,
Nu mai privi mereu în urmă,
Încearcă să urci înainte, pe culmi.

Acolo e Creatorul ce te-așteaptă
Cu mâinile întinse cândva, suferind,
Nu aștepta a Sa judecată dreaptă,
Rămânând aici, jos, în chin.

Domnul plătit-a prețul pentru tine,
Ca tu să fii un suflet sănătos,
Nu mai sta fugar printre ruine;
Hai, vino la blândul Hristos.

Căci cerul e deschis și pentru tine,
Mai așteaptă ca tine un păcătos,
Iar Mirele în curând vine,
Să-Și ia la Sine Mireasa de jos.

Nu amână, că mâine nu se știe
De vei mai putea intra în har;
Astăzi vocea te cheamă și te-mbie
Să vii la Cel ce a murit pe Calvar.

Amin!