Nimic nu pierd în ascultare

Nimic nu pierd în ascultare
Chiar dacă-i mare pierderea
Eu prin credință văd în zare
Cum vine binecuvântarea

Nu vreau să am câștig îndată
În neascultare de Isus
Căci dacă suflă Domnu-odată
Ce-am câștigat s-a dus, s-a dus!

Nu vreau ca să forțez o ușă
Când Domnul mi-a închis cu drag
Căci dincolo de ea e cursă
A celor ce spre Iad mă trag

Nu vreau stau pe loc atunci
Când Domnul, ușa îmi deschide
Căci dacă stau, rămîn năluci
Isus se duce înainte

Nu vreau să intru într-o luptă
Acolo unde nu-i Isus
Căci dacă intru mă apucă
Cei răi; și sunt lovit, răpus

Nu vreau să stau în nepăsare
Când Dumnezeu mă chiamă-n luptă
Căci dacă stau, e neascultare
De Cel Suprem, de-a Lui poruncă

La bârfă și la vorbe goale
Nu vreau să stau, nu-i locul meu
Căci dacă stau; inima-mi roade
Vrăjmașul al lui Dumnezeu

Nu vreau să tac când Dumnezeu
Îmi pune trâmbița la gură
Căci dacă tac; acelui rău
Îi dau prilej să mă distrugă

Nu vreau din jertfa celor răi
Să beau și să mănânc în grabă
Căci de mănînc și beau cu ei
Eu beau, și voi mînca otravă

Nu vreau să fiu nemulțumit
Și să cârtesc în sărăcie
Căci de cârtesc voi fi lovit
Ca Israelul din pustie

Nu vreau Scriptura s-o sucesc
Când este vorba de sfințire
Căci dacă o răstălmăcesc
Eu singu mă duc la pieire

Nu vreau hainele să-mi pătez
Căci ele-au fost spălate-n sânge
Dar dac-o clipă nu veghez
Păcatele mă vor ajunge

Nu vreau în timp de prigonire
Ca să mă las de Cel divin
Cu El și-n moarte-i bucurie
Dar, fără El, și viața-i chin

Nu vreau pedeapsa Ta s-aștept
Peste vrășmași mei să vină
De nu-i iubesc, nu mijlocesc
Sunt întuneric, nu lumină

Nu vreau să mă îngânf atunci
Când Domnul își arată slava
Căci de mă-ngânf; în văi adânci
Mă spulberă Isus ca pleava

Isuse, tot ce-ngădui tu
Împrejurări bune, sau rele
E ca să văd cu sufletu
Că Tu mă curățești prin ele

Isuse vreau să fiu ca Tine
Un spic de grâu, nu numai pai
Ca-n clipa când eu plec din lume
Tu să mă chemi la Tine-n RAI.

AMIN!