Ne iartă Doamne

Ne iartă Doamne

Este uşor să treci nepăsător prin Cuvânt
Atunci când eşti gata, să zici că eşti un sfânt
Când vezi că este atâta ură în bucurie,
Ne iartă Doamne, de atâta ipocrizie.

Ne iartă Doamne, de cuvintele afară din Cuvânt
Care nu sunt ale Tale, ne şopteşte Duhul Sfânt
Noi, mergem mai departe, şchiopătând mereu
Spunem răspicat, că suntem lucrătorii lui Dumnezeu.

Ne iartă Doamne, că suntem fiinţe rele şi reci
Ne ascultă poporul, dar, suntem fântâni seci
Ne lipseşte apa, plecăm cum am venit!
Unde este zidirea? Unde este puterea din al Tău Cuvânt?

Ne iartă Doamne, de vorbele noastre goale.
Azi, venim la piciorul crucii Tale
Să-ŢI cerem iertare, de cuvintele noastre seci
Aprinde Tu, flacăra Duhului, printre pietrele reci.

Ne iartă Doamne, că vorbim pe lângă Cuvânt
Suntem călăuziţi de lume, nu de Duhul Sfânt
Ne iartă Doamne, că suntem goi şi răi
Eul nostru vorbeşte, chiar din noi.

Ne modelează Doamne, după tiparul Tău Sfânt
Prin mesajele Tale, să creştem, în credinţă şi în Cuvânt
Pune Doamne, lucrători plini de Duhul Tău în fiecare
Să fie fântâni cu apă, să adape turma, din izvoare.
Amin!
26-11-2017.