N-am să pot uita vre-o dată

N-am să pot uita vre-o dată
autor. Diana G. U

N-am să pot uita vre-o dată,
Dragostea ce-am întâlnit,
La răscrucile de drumuri,
Când eram un rătăcit.

Nu pot să o dau uitării,
Calea ea mi-a luminat,
Ca să pot găsi odihna,
La un piept de Împărat.

N-am să pot să uit nici clipa,
Când în față mi-a ieșit,
O lumină lucitoare,
Ca să fiu călăuzit.

N-aș putea s-o uit vre-o dată,
Drumul ea mi-a luminat,
De la viață nici-o clipă,
Pe pământ să nu m-abat.

Nu pot ca să uit nici mila,
Pe o cruce ce-am văzut,
Mi-a adus speranța vie,
Un sfârșit și-un început.

Doar prin ea a mea ființă,
Are locul pregătit,
Sus în Țara de lumină,
Unde-i doar un infinit.

N-am să uit nici bunătatea,
Ce răsare zi de zi,
Care ochii îmi deschide,
Chiar și-n noapte eu de-aș fi.

Se coboară cu lumină,
Când e beznă-n jurul meu,
Să se vadă strălucirea,
Ce o are Dumnezeu.

Nu pot ca să uit vre-o dată,
De al meu Vindecător,
Ce mi-a ridicat privirea,
Să privesc spre cer în zbor.

Ale mele aripi frânte,
El mereu le-a vindecat,
Ca să nu îmi fie zborul,
Făr-avânt... m-ai legănat.

Nu va fi o amintire,
Tot ce mi-a făcut Isus,
Vie este-a Sa lucrare,
Care viață mi-a adus.

Mțumirea-mi stă pe buze,
Și în inimă mereu,
Căci de ea e vrednic Unul,
Toată-i pentru Dumnezeu.
Amin