MOISE

MOISE

Cu privire, drăgălașă,
Moise-un, prunc,
Cu trupu-n fașă
Era din părinți leviți
În, EGIPT, robi socotiți,
Plutea, pe Nil, monoton
Și ascuns de faraon.
În primele luni de viață,
Că-l iubeau, ai lui părinți,
Faraon, poruncă dase
Evreicelor, ce erau moașe,
Pline de pricepere,
băiețeii de evrei
Când se nasc, să-i lepede,
L-a ajuns teama, de ei.
Erau robi, la egipteni,
După a lui Iosif, vremi.
Robii se-nmulțiră mult
De, Egiptul, s-a temut.
Faraon, ca fiu de zei,
I-nrobise pe evrei
Apăsa jugul pe ei.
El, era nou faraon
Succesor, fiind la tron.
Pe, Iosif, interpret de vise
Niciodată nu-l văzuse,
Moașele-l, mințeau cumva
Încât orice prunc scăpa.
Până-și suflecă cămașa
Nasc, nu le ajută moașa.
Evreica-i, așa voinică,
Încât planurile-i strică
Într-un cosuleț, pe Nil,
Plângea tare-acel copil
Pus în coșuleț, de mamă
Și găsit de-o egipteană
Și nu una oarecare
Ci prințesă foarte mare.
Printre trestii coborând
Plîngea că era flămând,
DUMNEZEU, prin sora lui
Îl supraveghea pe pui.
Prințesa, trimise-o fată,
Să scoată pruncul din apă
Sora lui, se oferi,
Doică-ndată a-i găsi
De pe-un mal, al Nilului,
Chiar mama, copilului.
A crescut înalt, vânjos
Un băiat, tare frumos
Educația primită
Fiind, una de elită.
Moldovan Pavel
2019.