Minunată va fi ziua

Minunată va fi ziua Dumnezeule ceresc,
Când se va sfârși necazul, care este pământesc,
Va veni o lungă vreme-n care veșnic noi vom fi,
Impreuna... nimeni Doamne, nu ne va mai despărți.

Nici acum nu ne desparte, căci pe veci suntem uniți,
Cu o dragoste divină... nu suntem noi despărțiți,
Arde-n piept doar pentru tine, flacăra ce-i de iubire,
Când Tu îmi aduci Isuse, zi de zi doar fericire.

Mă trezesc de dimineață, doar cu Tine eu în gând, Tu îmi pui din zori de ziuă, Doamne-n gură un nou cânt,
Până-n seară împreună, suntem noi... nedespărțiți,
Cei ce răul vor să facă, ei rămân mereu uimiți.

Căci nu poate nici furtuna, dar nici vântul el nu poate,
Inimile noastre Doamne, astăzi ca să le despartă,
Noi uniți pentru vecie, suntem sfinte Dumnezeu,
Și în zile fericite, dar și-n timpul cel mai greu.

Nici apusul cel de soare, el nu ne va despărți,
Umbrele ce-apar în noapte, nicicând ele nu vor fi,
Despărțirea noastră Doamne, suntem de nedespărțit,
Veșnicia pe noi Tată, veșnic ea azi ne-a unit.

Și așa noi vom rămâne, în iubire doar uniți,
Pe pământ dar și în ceruri, Doamne-n veci nedespărțiți,
Jertfa Ta o unitate, între noi ea a adus,
Când pe Golgota Isuse, sus pe cruce ei te-au pus.

Minunată va fi ziua, față-n față când vom sta,
Când pe strazile-aurite, veșnic noi ne vom plimba,
De nedespărțiți Isuse noi vom fi, ca și acum,
Vom fi Doamne împreună și în cer, și pe-acest drum.