Minciuna

Minciuna

Găsim în Cartea Sfântă că Dumnezeu urăşte
Şi limba mincinoasă şi buza celui rău,
Cei credincioşi ascultă ce Domnul le vorbeste
Dar cei fireşti se-ndreaptă spre al gheenei hău.

Paziti-va cu totii de limba mincinoasă
Că-i rea si blestemată ,e-o sabie de fier,
În urma ei rămâne o viaţă ruşinoasă
Şi mulţi răniţi pe cale ce-n amăgire pier.

Pe oriunde ajunge minciuna e-o urgie
Prin case si biserici ea umblă ne-ncetat
Pe fraţii buni ii face duşmani pentru vecie,
Iar între soţi de intră…e faliment curat.

Minciuna se imbracă cu haine lucitoare
Şi are multi “apostoli” ce-o poartă ne-ntrerupt,
Atrage multă lume cu vorbe-nşelatoare
Dar roada ei amară e-al iadului sărut.

Obraznică din fire,minciuna nascoceste
Scenarii false,barfe si zvonuri fel de fel.
Doar ea e vinovată că dragostea raceste,
Ea stinge părtăsia şi slava din Betel.

Născută in mândrie ea răspandeste boală..
Noi ştim preabine cine e tatăl ei iubit.
Prin ea cel rău sădeste vlăstari de îndoială
De-aceea niciodată nu-i spuneti:“bun venit”

In Ziua Judecăţii cu totii vom răspunde
De orişice cuvânt pe care l-am rostit,
Cei mincinosi şi trufasi nu s-or putea ascunde,
In veci de veci vor plânge că nu s-au pocăit.

Dar cei a căror viată e-o bună mărturie
Trăind smeriti în pace cu sufletul curat,
Vor fi chemaţi în slavă cu Domnul Sfânt să fie
Căci au urât minciuna şi nu s-au intinat .