Mi-e gândul slobod...zboară el

Mi-e gândul slobod zboară el, căci am în viață doar un țel,
Să pot s-ajung în loc frumos, din lupte grele glorios,
Ca și-al meu Domn Emanuel, ce s-a jertfit ca și un Miel.

Nu vreau ca să privesc napoi, să trec doresc de-orice nevoi,
Să-L întâlnesc doresc nespus, pe-al meu Stăpân, pe-al meu Isus,
Să fim o veșnicie-n doi, sub soare viu unde nu-s ploi.

Sunt liber să călătoresc, spre-acel tărâm Dumnezeiesc,
Departe ce-i de tot ce-i greu, să fiu în veci cu Dumnezeu,
Căci doar pe El eu îl iubesc, iubind vre-o dat nu obosesc.

Cu mers grăbit spre ceruri sunt, nu vreau s-ating acest pământ,
Ce are multele dureri, ce-i gol și sec de primăveri,
Căci toate doar la Domnul sunt, în locul veșnic ce e sfânt.

Mă-drept spre vremurile vii, departe ce sunt de pustii, să cânt cu îngerii aș vrea, acolo sus... în slava Sa,
Pe ne-ofilitele câmpii, unde vor fi doar bucurii.
Amin