Mi-e dor de mama...

Ești rodul durerii de la Golgota
Mamă, dragă mamă, mireasmă de crin,
Un mugur de Jertfă e-n inima ta,
E paharul tău și miere și pelin.

Floare scăldată în rouă sfințită
În zori revărsați de Iubirea Agape,
Când rana odraslei o simți îndoită,
Cale de-altare întinzi peste ape.

Genunchiul ți-e talpă în pasul de rugi
Iar ochiul izvor de perle curate,
Cu glasul în susur tu Cerul străpungi,
Lauzi pe Domnul ducând crucea-n spate.

În cântec de leagăn, dragă măicuță,
Îți adormi copilul pe brațe de dor,
Cu dezmierdări, mângâieri în trăistuță,
Pe o cale de vis, pornești spre odor.

Și iarăși în brațe îl strângi, îl adori
Și iar s-a sfârșit o grea așteptare,
E un cer însorit, senin, fără nori,
Noaptea-i alinul, dar ziua ta doare.

În pieptul mamei, știți voi iubiți copii
Cum sfârtecă dorul, adânc, dureros,
Cum clipele-i sunt Golgote sângerii,
Mama e stropul din Jertfa Lui Cristos.

Mi-e dor de mama, dar ea sfârșind dorul,
Pe drumul vieții împlinind suspinul,
E fericită cu Mântuitorul
Care I-a fost tăria și alinul.

Ne vom vedea în Țara minunată
Slăvindu-L cu adorare pe-Mpărat,
Ținta desăvârșirii, Mamă, Tată,
Prin El avem Viața cu adevărat.