Mereu căutăm

Mereu căutăm

Mereu căutăm,mereu nu găsim
Un drum cât mai drept pe el să păşim,
Mereu îmbrăcăm ale lumii haine
Mereu le găsim buzunare goale.

Scormonim prin pietre,prin nisip tăcuţi,
Prin ape murdare,prin râpe şi munţi
Un fir mic de aur măcar să găsim
Şi nu doar la alţii cu jind să-l privim.

Mereu adunăm în suflete strâmte
Povară prea grea,ce le poate rupe,
Mereu irosim din inimi prea largi
Iubirea ce-i dată celor ce par dragi.

Ne plac umbre multe ce ne înfierbântă
Le-ascultăm vrăjiţi chiar de-au gura mută,
Ca apoi când pier miraţi să ne plângem,
Tristeţea ce-o lasă mereu să o strângem.

Mereu căutăm dar nu ştim ce vrem
Pierdem ce-i frumos,ce e bun şi demn,
Mereu rătăcim pe acelaşi drum
Chiar de-n urmă paşii au lăsat doar scrum.

Mereu căutăm cu ochi de stăpân
Mândrii ce în noi puterea îşi pun,
Mereu nu găsim,mereu risipim
Şi timpul şi viaţa pe care-o trăim.

Când ochiul ne cade pe mâna întinsă
Întoarcem privirea,lumina e stinsă,
Mereu doar privim,mereu nu vedem
Nici sfatul iubirii,nici bunul îndemn.


Atât auzim dar nu ascultăm
De suspin sau ţipăt nici nu întrebăm,
Mereu căutăm,mereu irosim
Timpul încercării nu-l mai întâlnim.

Mereu bem otrava din cuvinte reci
Şi uităm porunca divinelor legi,
Mereu adunăm fără Dumnezeu
Mereu risipim în tot ce e rău.

Ne-ntrebăm apoi cu ce am rămas
Când ne-apropiem de ultimul ceas:
Cu firul de aur mic şi rătăcit
Într-un buzunar, de lume cârpit.