Mereu ai fost Tu lângă mine

Mereu ai fost Tu lângă mine,
Și rănile mi-ai vindecat,
Mi-ai fost izvor de fericire,
Când cei păgâni m-au întristat.

Mi-ai fost o dulce mângâiere,
Când toți acei din jurul meu,
Cu-atât de mult-amărăciune,
Au amărât sufletul meu.

M-ai adăpat din apa vieții,
Ca viață veșnică să-mi dai,
Nu m-ai lăsat vre-o dată singur,
În orice greu și Tu erai.

Tu Dumnezeul mântuirii,
Mereu îmi ești un adăpost,
Mi-ai dat să am și eu în viața,
Ce-i către Tine azi... un rost.

Mi-ai fost tărie-n suferință,
Un zâmbet mie mi-ai adus,
Să pot să plâng de fericire,
Când te simțeam sfinte Isus.

Mi-ai fost și scut în lupte grele,
Săgețile când aruncau,
Acei ce sunt fără de milă,
Cu biciul lor când doar loveau.

Mi-ai fost un ajutor în toate,
Și azi îmi ești... vei rămânea,
Căci am ales să-mi fii Părinte,
Onoarea e de partea mea.

Să fiu un fiu de-un mare Rege,
E tot ce eu îmi pot dori,
Și vreau până la capăt Doamne,
Eu fiul Tău mereu a fi.