Masca

Masca

Sfârșitul vieții e un bal mascat
Când omul masca jos și-a dat
E ironie că de-alungul vieții tu vei întâlni
Mai multe măști, în loc de fețe ce le știi... .

Masca pe față, în pandemie de e cazul
Însă ea nu înlocuiește și obrazul... .
Căci în minciună unora le place să trăiască
O lume paralelă, cu mască... . fără mască... .

Toți muritorii în momentele sensibile-ale vieții
Aruncă măștile ce cad și-s reci ca roua dimineții... .
Mulți cred că n-au nevoie de o față-n viață
Când sunt atâtea măști de aplicat pe față... .

Când teatrul lumii îți pătrunde-n suflețel
Devii o mască mai sofisticată decât fața ta nițel
Căci masca lacrimi n-are, și-i păcat
De cu noroi tu sufletul ți l-a pătat... . .

Respect persoanele care de dimineață
Se spală nu pe mască ci pe față
Căci Dumnezeu te știe în realitate
În fața Lui ne cad măștile toate... .

Și trece viața, măști sociale oamenii purtând
Fățărnicia o -ntâlnești oriunde, și la oamenii de rând
Dar caracterul ipocriților îl poți cunoaște
Căci masca ce-o aleg pe ei o să-i demaște... .

Nu te-nșela pe tine însuți, Dumnezeu
Te știe cine ești, cunoaște al tău “eu”
Aruncă masca jos, ești unic, ești iubit
Hristos pe cruce pentru noi toți s-a jertfit...

Simona Lucescu, 17 mai, 2020