MARIA, MAMA LUI ISUS

MARIA, MAMA LUI ISUS

Numele ce-n tălmăcire va-nsemna „amărăciune”
Mama Domnului îl poartă printr-o tainică minune.
Îngerul venit din slavă prompt şi-atâta de discret
Va aduce Vestea Bună Mariei din Nazaret.

Ea fusese logodită cu Iosif, un tânăr sfânt.
Se iubeau unul pe altul respectând al lor cuvânt.
Când Iosif aflase Vestea vru s-o lase în curând.
Dar un sol din cerul slavei i-a pus inimii alt gând:

„Iosife, fiul lui David, vestea ce ţi-o dau acum
Este pentru mântuire, nu te tulbura nicicum!
Ia-o pe Maria-n casă căci în ea S-a zămislit
De la Duhul Sfânt chiar Fiul Tatălui cel prea iubit.

El va mântui poporul de păcat şi fărdelegi
Va domni peste popoare, peste voievozi şi regi!”
Când din somn el se trezise a făcut întâiul pas
Din iubire pentru Domnul, pentru-al mântuirii ceas.

A primit-o pe Maria şi pe Fiul ei născut
Pentru mântuirea noastră, a celor ce L-au crezut.
Maria a stat alături cu Fiul lui Dumnezeu
De la iesle pân la moartea de pe cruce-n ceasul greu.

L-a privit c-un ochi aparte, L-a crescut sub ochii săi.
L-a văzut primit de unii şi respins de toţi cei răi.
Ea a povestit detalii ale sfântului ei Fiu
Care-au fost folositoare pentru cronici mai târziu.

În tabloul ce i-l face Duhul Sfânt cu măiestrie
Noi vedem că e supusă prin credinţa ei cea vie.
Se abandonează-n totul Dumnezeului cel sfânt
Ce prin Fiul mântuirea ne-a trimis-o pe pământ.

Pietatea la Maria este în structura ei,
Cu aleasă-nţelepciune şi cu-al dragostei temei.
Are-ncredere în Fiul ce pe braţe L-a crescut
Şi păstrează-n sine taina Celui fără început.

Dragostea de mamă sfântă pentru Fiul ei Isus
A urcat-o pe Maria până la Golgota sus.
Sabia proorocită de bătrânul Simeon
Sfâşiind inima mamei i-a ascuns eternul tron.

Dar veni-vor Învierea, Înălţarea, Duhul Sfânt,
Şi Maria în lumină va primi un nou cuvânt.
Un cuvânt de mângâiere, de alin, de bucurii
Când Isus Se va întoarce ca-Mpărat peste cei vii.