Mama

MAMA

*
Mama, ființă dragă, gingașă,
A vieții mele părtașă,
Este raza mea de soare,
Cea mai minunată floare.

Dulceața dragostei sale,
Ca puritatea unei cale,
Mireasma unui trandafir,
Cântare suavă de clavir,

Mi-a vegheat anii de copil,
Mi-a răcorit trupul febril,
Mi-a fost balsam peste rană,
Cu a dragostei dojană.

Mama, alinarea durerii,
Leagăn la căderea serii,
Pieptul care te hrănește,
Și cu dragoste te crește.

Mi-a umplut zilele cu flori,
Din mii și mii de culori,
Cu bun miros de bunătate,
Spre-a cerului întâietate.

Mama, mâini de mângâiere,
Alin dulce-n zile grele,
Din frageda-mi pruncie,
A vieții mele bogăție.

M-a învăluit în blândețe,
Cu eternă delicatețe,
Cu mireasma luminii,
Și curățenia inimii.

Mama, ochi cu nestemate,
În rugăciuni înflăcărate,
Harnică ca o furnică,
Luptătoare fără frică.

M-a învățat cele sfinte,
A sădit poruncile-n minte,
Să urmez calea sfințirii,
Pe unda lină a iubirii.

Mama, zâmbetul iubirii,
Ființa dulce a nemuririi,
Până dincolo de moarte,
Dragostea toată-și împarte.

În iubirea ei m-a legănat,
Ca pe o fiică de împărat.
Merită toată dragostea mea,
Nu-i altă mamă, ca mama mea.

Binecuvânteaz-o Isuse.
Şi-n zilele în iarnă puse,
Dă-i sănătate, multă tihnă,
O viață plină de lumină.

În ţara minunată,
Cu Tine scumpe Tată,
Să fie veşnic fericită,
De Tine mântuită.
Amin!