Mai departe

Scumpii, mult iubiții noștri în Hristos surori și frați,
din atât de multe locuri iar aicea adunați,
să slăvim adânc pe Domnul căci cu Mâna tare-ntinsă
toarnă-n inimile noastre bucuria necuprinsă.
Și prin Sfânta Lui Prezență o lumină mare lasă
peste-ntreaga luptă-a Oastei și lucrarea ei frumoasă.

Doamne, din adânc de suflet turma Oastei Tale mică
rugăciunea mulțumirii către Tronul tău ridică
și stropim a noastre jertfe cu a lacrimilor rouă
pentru tot ce până astăzi zi de zi făcut-ai nouă,
pentru marea Ta iubire, pentru mila Ta cea mare,
pentru ajutorul zilnic ce ni-l dai cu mână tare,
pentru roada și lumina care-o dai Lucrării Tale,
pentru fiece izbândă ce ne-o dai pe-a luptei cale,
pentru dragostea cu care ne-ai unit pe veșnicie
să-mpărțim în viața noastră și dureri și bucurie
să-mpărțim cu drag și-amarul și dulceața de-o potrivă
socotindu-le trimise de-a Ta mână Milostivă.

Căci cu-atâta bucurie în oricare strâmtorare
dacă ne-am rugat spre Tine ne-ai dat grabnic ascultare
viața noastră ne-ai păstrat-o pe cărarea Ta cea sfântă
și mereu a Ta iubire sufletul ni-l înveșmântă,
ne aprinzi tot mai înaltă flacăra credinții-n Tine
și ne-ajuți ca Adevărul tot mai sus și tare-a-l ține
bunătatea și puterea Ta le-ntinzi ca o aripă
să păzești viața noastră și s-o scapi în orice clipă
luminând cărarea Oastei, Fața-Ți Binecuvântată
peste noi rămâne dulce, fericită și curată
ca prin miile de piedici ce mereu ni-s puse-n cale
Oastea Ta să nu se-abată din lumina Crucii Tale.
Duhul Tău revarsă-n toate vasele din ea tărie
ca din plânsul lor să scoată pentru alții apă vie
și din mâinile lor slabe ai făcut toiag din care
mii de vieți să afle sprijin pe îngusta Ta cărare
că nespusa Ta putere Doamne-așa puternic face
lucruri mari și minunate cu unelte-așa sărace
și Cerescul Foc în ele pune-aprinsele-I cuvinte
că în morți de altădată crește-o viață-așa fierbinte...

Doamne, ochii ni se pleacă, biruiți de strălucire
sufletul ni-l copleșește slava Ta mai sus de Fire
și recunoștința pentru negrăita Ta-ndurare
aducându-Ți mulțumirea rugăciunii de-adorare.
Toate lacrimile noastre adunate-n rugăciune
dragostea și mulțumirea nu Ți-o pot întreagă spune.
Nici nu pot recunoștința s-o mărturisească toată
câtă-Ți datorăm Isuse, pentru grija-Ți minunată,
pentru harul Tău pe care l-ai vărsat cu dărnicie
peste lupta Oastei Tale în lucrarea ei cea vie,
că ne-ai împlinit nădejdea ce-o pusesem noi în Tine
mult mai mult decât crezusem, și mai grabnic, și mai bine.

De aceea azi când iarăși Doamne dragostea ne strânge
când în ochii plini de lacrimi zâmbetul iubirii plânge,
toată Oastea Ta Isuse într-un glas și-ntr-o simțire
Îți aduce rugăciune de adâncă mulțumire
așteptând și mai departe cu aceeași bunătate
să dai Oastei Tale multe biruințe minunate,
să torni sufletelor noastre binecuvântată pace
și răbdare-n orișicâte nedreptăți ni s-ar mai face.
Să ne ții nedezbinată unitatea-n clipe grele
ca să trecem cu credință și izbândă peste ele.
Mai puternică ne-aprinde flacăra iubirii sfinte
fă mărturisirea noastră mai curată și fierbinte,
contopește-ne prin Duhul în o unică trăire
ca s-avem cu toți același fel de gând și de simțire
înmulțind mereu comoara ce ne-ai dat-o spre păstrare
să culegem pentru Tine rod întreaga lume mare
omenirea-ntreagă-odată să-Ți dea slavă numai Ție
ca oștirile din ceruri, Doamne, și pe veșnicie.