Mă voi întoarce acasă într-o zi

Mă voi întoarce acasă într-o zi
În strălucirea sfântă a țării mele
Cu dor și cu credință voi păși
Pe poarta nemuririi către stele

Mă voi întoarce acasă într-o zi
În țara mea la casa părintească
Pe drum de cer, prin fum de pribegii
Apropierea ei să mă sfințească

Mă voi întoarce acasă ca să pun
Piciorul meu pe neuitatul prag
Să îngenunchi acolo și să spun
“Adio” soartei mele de pribeag

Mă voi întoarce acasă într-o zi
În raiul frumuseților natale
Și rănile de aici se vor sfârși
Când voi sfârși în cântec astă cale

În țara mea iubită am să ajung
Ca un copil cu sufletul fierbinte
Să fie drumul acesta cât de lung,
Voi merge cu credință înainte!

Mă voi întoarce acasă în curând
Îl voi vedea pe Tatăl și pe ai mei
O…. nu mă mai apasă nici-un gând
Decât sa fiu acolo sus, la ei!

Ce voi simți atunci când voi păși
Pe vechea poartă ce-a rămas deschisă?
Când fiecare pom îmi va privi
Întoarcerea în slava nedescrisă

La masa întâlnirii cea bogată
Cu ochi jucând în lacrimi și scântei
Cu atâta drag voi sta ca altădată
La locul meu știut, printre ai mei

Și voi ajunge acasă lângă Tata
La masa bucuriilor dintâi
De-un ultim drum sunt fericit și-s gata
Iar tu, planetă neagră ai să rămâi…

Și nu voi mai călca…. o…niciodată
Hotarul țării mele înapoi
Cu inima de dor înmiresmată
Voi rămânea dragi îngeri printre voi!

Da! Niciodată nu voi mai călca
Cu inima spre drumul de Egipt
Acolo unde-n bucuria mea
Cuțitul răutății s-a înfipt

Te voi lăsa, pământ țesut de oase
Și aburit cu sânge de martiri
Cu spaime și cu râpi întunecoase
Săpate diabolic în priviri

Mult, n-oi mai sta încovoiat sub vreme
În țara miliardelor de robi
Ce sapă adânc prin veacuri de blesteme
Cu atâta trudă, propriile gropi

Ooo…harpa mea, mi-e tare dor de tine
Și sufăr neîmpăcat printre străini
Dar în curând vom sta la masă
În Paradisul cristalin!

Căci dincolo de aceste maluri
E sărbătoare, e sublim
E Pomul Vieții din cetatea
Cerescului Ierusalim

E tronul construit din raze
Și străluciri de curcubeu
Iar zecile de mii de îngeri
Îl preamăresc pe Dumnezeu

Arhangheli uriași și veșnici
Și copilași cu păr bălai
Și atâtea frumuseți nespuse
Vor fi acolo sus în rai

Hristos la dreapta strălucirii,
Iar lângă El, pe același mal
Va sta mireasa Lui aleasă
Pe țărmuri sfinte de cristal

Și voi cânta atunci așa cum simt
Și voi sălta cu strigăte în tării
Voi fi mereu o coardă de argint
În simfonia marii bucurii

Și voi cânta cu inima, cu gura
Cu mâinile pe harpă lunecând
Un snop de laude-mi va fi făptura
La tronul nemuririi…în curând

Căci mi s-au dat aripi de porumbel
Să pot să zbor spre țara cea de glorii
La Tatăl armoniilor, la Cel
Ce-ntrece orice visuri și memorii…
MĂ VOI ÎNTOARCE ACASĂ ÎNTR-O ZI!