M-ai legănat pe brațe

M-ai legănat pe brațe, când valurile mării, îmi tulburau tăcerea, cu Tine când vorbeam,
În zorii dimineții, Tu m-ai scăldat în roua, care spăla nisipul, pe mal când eu stăteam.

M-ai strâns la piept cu dorul, ce-mi cuprindea ființa, să fim în zbor pe mare, spre zări de Paradis,
Nu pot să dau uitării, Iubirea Ta promisă, cu lacrimi, stropi de sânge, demult ce Tu ai scris

La umbra fericirii, m-ai așezat în taină, sub luna aurie, m-ai însoțit mereu,
O dragoste măreață, pe buze-mi dă cântarea, îndrăgostit mi-e sufletul, de Tine Dumnezeu.

M-acoperi cu petale, să nu mai simt durerea, adusă ce-i de vântul, în dimineți fierbinți,
Sub picurul din stele, mă pui la adăpostul, întins de a Ta mână, doar pentru cei ce-s sfinți.

Prin visurile mele, alergi cu mine-ntruna, mă năpădesc în taină, adâncile-amintiri,
Le stingi cu-a Ta iubire, să nu știu suferința, mă urci pe aripi sfinte, al veșnicei iubiri.

Ai împletit iubirea, cu mine pe-o hârtie, în inimă în clocot, cuvintele mi-ai pus,
Scrisoarea de iubire, s-o scriu doar pentru Tine, căci marea mea iubire, ești numai Tu Isus.
Amin