M-ai chemat la mântuire

M-ai chemat la mântuire
autor. Diana (G. U)

M-ai chemat la mântuire,
Mi-ai dat tot ce ai avut,
Dar iubirea ce mi-ai dat-o,
Cea dintâi... eu am pierdut.

Astăzi vin cu-a mea căință,
Să primesc iertarea Ta,
Iartă-mi Doamne nevegherea,
Și aprinde-mi dragostea.

M-ai chemat să-mi dai Isuse,
Viață-n dar căci m-ai iubit,
Însă eu în nepăsare,
Domnul meu am ațipit.

Uită Tu fărădelegea,
Ce-am înfăptuit-o eu,
De a nu lua aminte,
Doamne la cuvântul Tău.

M-ai chemat din rătăcire,
Ca să merg pe urma Ta,
Însă eu din răzvrătire,
Nu am vrut să merg pe ea.

Dar azi vin să-ți cer iertare,
Și să-ndrepți Tu pasul meu,
Ca să fie pe-a Ta urmă,
Preaiubite Dumnezeu.

Mi-ai dat Doamne biruință,
Să-nțeleg lucrarea Ta,
Dar privirea mea Isuse,
Spre lucrare nu privea.

Am căzut în deznădejde,
Eu în Tine n-am crezut,
Iartă-mă și dă-mi credința,
Ce-am avut de la-nceput.

M-ai strigat din cai străine,
Viață să îmi dai în dar,
Dar ales a fost de mine,
Drumul celui ce-i hoinar.

Jos la cruce mi-e ființa,
Sufletul îngenunchea,
Și aștept a Ta iertare,
Căci aș vrea să fiu iertat.
Amin