M-ai chemat

M-ai chemat la mântuire,
Viață veșnică mi-ai dat,
Pentru toate-ți spun Isuse,
Fii în veci Tu lăudat.

Mi-ai dat pace și iubirea,
Ce o văd în dreptul meu,
O văd Doamne-ntotdeauna,
Căci vre-o dată nu mi-e greu.

M-ai chemat la vii izvoare,
Eu din ele să m-adăp,
Ca să nu mă ducă pasul,
În al beznei reci prăpăd.

La lumina ce străpunge,
Norii Doamne Tu m-ai scos,
Și mi-ai dat în viață... viața,
I-ai dat Doamne ei un rost.

M-ai chemat pe drumul care,
Se sfârșește după nori,
Unde-i lapte și doar miere,
Nesfârșitele comori.

Pentru toate mulțumire,
Vreau mereu ca să îți dau,
Și umil la poala crucii,
În tăcere ca să stau.

M-ai chemat sa fiu la capăt,
Cerului moștenitor,
Tu și azi mă chemi întruna,
Ca să nu opresc în zbor.

Să îmi dai doar fericire,
Tu pe mine m-ai chemat,
Ca să nu mă pierd în viață,
Mântuire-n dar mi-ai dat.