Lumini de sus

Lumini de sus

Ai fost in miez de noapte sa vezi ce o sa fie,
Cu-acele mici scantei, ce stau si te-nconjoara?
Sa vezi calea pe care va merge o galaxie,
Cu atatea luminite ce-apar in miez de seara?

E marea Lui lucrare si este prea imensa,
Ca sa cuprindem spatiu cu ochi patrunzatori.
Acelui care crede si este-n Cartea scrisa,
E data a Sa putere sa treaca peste nori.

Si timpul ne aduce o zi in cercetare,
Ca floarea ce ridica parfumul inspre El.
Pentru frumusete, ce slava sa inalte
Acestui Creator care-i asa fidel?

Ar fi in fapte omul dator sa Ii aduca,
O zi de adorare cum nu a existat,
Ca este cel mai bun si soarta il apuca,
Sa fie langa Domnul al nostru Imparat.

Apar pe bolta norii si fug supusi la glasul,
Atat de scump si dulce, a Domnului prea sfant,
Separ un fir de apa cu ciurul de sclipire,
In planul de lucrare, ce cade pe pamant.

Un strop de fericire se-ntinde peste dealuri,
Cuprinse de furoare, gingase flori cautand,
Sa se arate-n fata, cand vine alte valuri,
Ca sa nu ramana in spate vrand, nevrand.

Dar tu, ce faci cu jertfa, ce ti se datoreaza,
Celui ce este Sfantul si bunul Dumnezeu?
Ce faci cu ceasu-n care, te-asteapta inspre seara
Sa ii aduci marire si sa Il lauzi mereu.

Ce faci cu ziua Celui de care se vorbeste
Ca va veni odata si ne va duce sus?
Esti pregatit sa pui si tu aceea lucrare,
Din pietre pretioase cu dragoste supus?

Sa fi in randul celor ce au sa treaca-n slava
Cuprinsi de Duhul Sfant si scrisi in Cartea Sa,
N-ai vrea sa fi acolo sa lauzi a Lui lucrare,
Ce a facut cu tine si pentru viata ta?

Daca doresti, cum biblia te-ndeamna,
Pe strune de argint sa-i spui iubirea ta,
Si-n fosnetul de frunze asculta cum te cheama
A Cerului Stapan sa vi-naintea Sa.

Acum cand se mai poate sa vezi si rasaritul
Si sa te urci cu ceata, mai sus de norii grei
Si tu esti pus pe lista cand vine asfintitul
Sa fi in locul care vor fi copii Sai.

Amin