LUMINA TA SUNT EU

LUMINA TA SUNT EU

În El era viaţa, și viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o.
Ioan 1:4‭-‬5

Dacă mă urmezi pe Mine,
În întuneric, negreșit nu vei ramâne,
Sunt pururi o lumină vie, ce nu poate apune,
Și te duce spre limanuri bune.

Eu sunt calea, adevărul, viața,
Lumina ce veșnic nu se stinge,
Vino tu, cel împovărat la Mine,
Și ispita, și durerea și oboseala vei învinge.

Căldura razelor de soare
Încălzește orice floare,
Așa și Eu ca Domn al tău,
Cu lumină și adevăr, vreau să te încurajez mereu.

Lumina biruiește orice întuneric și minciună,
Oricât de dens și ascunsă ar fii ea,
Eu îți arăt calea cea bună,
Te-am iubit, arătând prin fapte, lumina Mea.

Lumina Mea e bună, te separa de cel rău,
E izvor de viață, un râu ce curge mereu,
O făclie aprinsă, ce arde orice păcat
O bucurie veșnică, un drum frumos, curat.

Iubește a Mea lumină, căci ea este speranță,
O nădejde vie, alină și dă viață,
E bucurie si mirare ce umple a ta față,
O desfătare ce te ține vie, în a Mea prezență.

Să lumineze lumina ta, printre popoare,
Să se arate în tine, că ai un Dumnezeu viu și mare,
Faptele tale în lumină, să se vadă,
Și oamenilor să îmi de-a din inima lor, slavă.

Imi vei fii martor, voi stinge lumina celui rău,
Căci focul Meu cel sfânt e un foc mistuitor și apăsă greu,
Strălucirea pământească, înșelăciunea de avere, totu-i trecător,
Doar Eu rămân veșnic, Domn măreț, nemuritor.

Ia-ma pe Mine, ca sfetnic bun și înțelept,
Și pe cărarea ta, va răsării lumina,
Din groapă, sufletul îți izbăvesc,
Din mâna Mea, tu vei primii cununa.

Ochii Mei ca geana zorilor,
Peste pământ își intind privirea,
Sub aripile Mele ca să iau,
Pe toți cei ce iubesc lumina.

Cum țin aprins pe cer, soarele și luna,
Așa în brațe vreau să te țin pe tine,
Aprins de râvnă și de dor, întruna,
Ca să poți vedea, mereu lumina.

Rămâi iubitul meu, sub raza caldă,
A dragostei Mele, ce arde mereu fierbinte,
Și lumina lui Hristos să ardă în tine,
Pe veșnicii să poți pașii, cu straie sfinte.

Amin