LINIA

LINIA


O linie e-o cale dreaptă
Şi-un simbol sfânt, neprihănit,
Pentru acel ce se îndreaptă
Spre Cer, spre Raiul îndrăgit.

Nu poţi să mai priveşti în urmă
Când urmăreşti un punct final.
Laşi orice dor ce-n suflet scurmă
Pentru eternul ideal.

O linie întotdeauna
E hotărâtă pentru ţel
Aşa cum biruind furtuna
Era pe cruce sfântul Miel.

Ea nu cunoaşte ezitarea,
Nici întreruperi fără rost
Căci doar un punct ni-i sărbătoarea
Ce sfetnic bun pe drum ne-a fost.

O linie ce-i bine trasă
e-o viaţă cu mult rod în ea.
Pe-nalta boltă luminoasă
Nu se va stinge ca o stea.

Alungă-ţi gândul răzvrătirii
Cu moftul tău cel sinuos
Spre-a fi mereu loial iubirii
Ce curge veşnic din Hristos.

Trăieşte numai pentru-o ţintă.
Fii drept de-ai trece chiar prin hău.
Isus nicicând n-o să te mintă
Şi-n veac Lui n-o să-I pară rău.

Hristos din cer ni-i Arhitectul
Pe-aceeaşi linie mereu
Fiind mai mult decât perfectul
Ca Fiu de Om şi Dumnezeu.

Un simplu punct, dar în mişcare,
Trasează linia spre Rai.
Căci fericirea e mai mare
Nu când primeşti, ci-atunci când dai.

Pe linia credinţei sfinte
Mergi hotărât spre cer cântând
Purtând aducerile-aminte
Cu Cel ce-a zis: “Eu vin curând!”