Lecţii învăţate

Ce fel de creștin sunt eu care-s azi în adunare?
Este întrebarea care să ne-o punem fiecare.
Dumnezeu mă-nvaţă calea care trebuie s-o urmez,
Dar în sfânta ascultare și smerenie veghez?

El îmi dă atâtea lecţii să le-nvăţ cu sârguinţă:
Cu nădejdea sunt în urmă... ce să zic despre credinţă?
Dragostea n-am învăţat-o decât la primul capitol:
Îi iubesc pe cei mai dragi, pe dușmani încă-i ridicol.

Nici iertarea nu e lecţia învăţată pe deplin.
Când e vorba iartă-uită, uit numai să spun "amin".
Nu am dor de răzbunare, dar le-aș zice două-trei.
Ca să se înveţe minte, să nu fie... farisei.

Vreo durere de apasă sufletul și trupul meu,
Supărat întreb întruna: Doamne, dar de ce chiar eu?
Uit că eu prin suferinţă învăţ lecţia răbdării
Făr' de care nimeni, nimeni n-are premiul alergării.

Rugăciunea mi-e adesea prea pripită dimineaţa...
Seara , ruptă de-oboseală, își ascunde rapid faţa.
Postul nu-i obligatoriu, dar se vede în purtare
Ce dezordonată-i viaţa care n-are înfrânare.

Lecţia milostivirii este simplă și ușoară
Însă nu am învaţat-o vreodată pe dinafară.
Dai un ban...donezi o haină sau... mâncarea din cuptor,
Dar e mult îmbrăţișare să dai unui cerșetor.

Biblia e nouă încă, fără însemnări pe ea.
N-avem timp, e prea mult Facebook sau "emisiunea mea"...
Eu întâi, și-apoi Isus în lista de priorităţi
Uneori e-n coada listei, că n-am timp chiar pentru toţi.

Dacă azi revii Isuse să Îi iei în Cer pe-ai Tăi
Ce nenorocit sunt, Doamne, căci sunt creștin de doi lei!...
Nicio lecţie întreagă învăţată pân-acuma
Și la adunare cânt "Doamne, ne vei da cununa..."

Ajută-ne, te rugăm, s-avem lecţii învăţate
Ca la sfârșit să evităm examene picate.
Căci fi-va prea târziu atunci pentru restanţieri,
Regretele vor fi in vânt pentru uitatul ieri.

Ce fel de creștin sunt eu, care-s azi in adunare?
Este întrebarea care să ne-o punem fiecare.
Domnul ne vrea premianţi la Festivitatea mare...
Tu, vei fi în ziua nunţii, la Cereasca Sărbătoare?

(Lidia-Maria Bărbînţă, 06 iunie 2015)