L-am.vazut pe Domnul

L-am văzut pe Domnul, mare și frumos,
Mă trezea în ziuă, mâna lui Hristos.

L-am văzut în vale, chiar când suspinam,
Cobora îndată, când eu îl strigam.

L-am văzut pe Domnul, Soare lucitor,
Când treceam pustia, El era izvor.

Când treceam prin noapte, El mă lumina,
Căci pe ceruri stele, mâna Lui punea.

L-am văzut și-n clipa, când eram trudit,
Ma ducea la ape, să nu fiu zdrobit.

Mă urca pe stâncă, bunătatea Sa,
Și singuratatea, El o alunga.

Mă trecea de munții, ce se înălțau,
Mă trecea de ape, ce se întindeau.

Mă trecea de vremuri, care mi-au adus,
Numai tulburare, slavă lui Isus.

L-am văzut pe Domnul, când eram flămând,
Îmi hrănea ființa, din al Său cuvânt.

Mă punea sub raze, când iar un pustiu,
Se-ntindea în față, într-un ceas târziu.

L-am văzut când lumea, bicele-și scotea,
Scut mi-era iubirea, ea mă apăra.

În durerea mare, m-alina Isus,
Nu a stat vre-o dată, El de mine-ascuns.

Lanțurile grele, El le-a dezlegat,
Azi... sunt suflet liber, cât de minunat.

Zbor de după stele, sub întinșii nori,
Mă grăbesc... m-așteaptă, Țara cea cu flori.

Cât de minunată, e lucrarea Sa,
Morții El învie, viață poate da.

El mi-a dat și mie, când l-am întâlnit,
Când eram de oameni, eu... cel părăsit.

El m-a pus pe-o urmă, ca să pot vedea,
Dragostea ce-o are, și puterea Sa.

M-a trecut prin jale, ca să-l strig mereu,
Minunat în vale, este Dumnezeu.

Minunat e-n clipa, de-ncercare grea,
Biruința-i dulce, El o poate da.

Mi-a dat-o și mie, să fiu glorios,
Minunat e harul, Sfântului Hristos.

Azi... prin har mi-e Preten, viu și-adevărat,
E mereu cu mine, El... nu m-a lăsat.

Mi-a întins o mână, ca să fiu în zbor,
Printre cei ce urcă, ca să nu cobor.

El dă la o parte, vremi... că să-l zăresc,
El îmi dă iubire, eu ca să iubesc.

El îmi dă speranță, să pot aștepta,
Jos la poala crucii, revenirea Sa.
Amin