Jertfa lui Ilie (2)

JERTFA LUI ILIE (2)

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

Ilie înalţă spre cer rugăciuni,
Iar Domnul răspunde cu foc şi minuni.
Şi-ndată poporul cu toţi au strigat:
"Acesta e Domnul Cel Adevărat!"

Ilie îi cheamă: "Veniţi, ascultaţi,
De ce pe cărare mereu şchiopătaţi?
De ce după Baal voi vă duceţi mereu?
Când ştiţi că cu noi e un viu Dumnezeu.

Să vină preoţii lui Baal la altar,
S-aducă şi jertfa, dar fără de jar.
Acel ce aprinde ce este jertfit,
Acela să fie de oameni slujit!"

Dar Baal nu răspunde, oricât l-au strigat.
La urmă Ilie şi el s-a rugat.
Şi iată deodată un foc, un crater,
Înalţă şi jertfa şi apa la cer.

Poporul priveşte, rămâne uimit,
Căci Domnul prin flacără le-a dovedit
Căci El este Domnul, să ştie şi ei
Să nu mai alerge spre alţi dumnezei.

Şi-ndată Ilie pe toţi i-a-ndemnat,
Să-i prindă pe-aceia ce i-au înşelat,
Prin duh de minciună mereu le-au vestit
Căci Baal este Domnul ce i-a izbăvit.

Voi fraţi care astăzi cu jertfa veniţi,
Aş vrea să vă spun să cunoaşteţi, să ştiţi,
Căci Domnul şi astăzi răspunde prin foc,
Prin dragostea care ne-a strâns la un loc.

S-aducem pe-altarul de aur curat,
A noastră fiinţă ca dar şi prinos,
Slujindu-L pe Domnul cu adevărat,
Căci Domnul rămâne mereu credincios.

Amin