Iubitul meu

Iubitul meu, cât mă iubeşti!
Azi dragostea Ta m-a uimit;
Ardeai privind în ochii mei
C-un dor şi-un zâmbet fericit.

Mi-ai mângâiat fruntea şi părul
Cu degetele Tale-n zori;
Mi-ai spus cuvinte fără seamăn
Ce au lăsat adânci fiori.

Apoi m-ai strâns la piept un timp,
Inima îţi bătea urcând,
Un şir de lacrimi calde-ncet
Curgea pe chipul Tău cel blând.

Ai pus mâna mea-n mâna Ta
Şi-n palma Ta-am simţit un semn –
Dovada dragostei ce-mi porţi
Când Te-ai lăsat întins pe lemn.

Cînd soarele-ncălzea pe cer,
Din nou la mine ai venit;
Cu graiul calm şi pasul drept,
Cuvântul vieţii mi-ai vestit.

Iar seara Te-am găsit tot vesel,
Cântai atâta de duios,
Şi n-am putut să nu zâmbesc,
Eşti dintre toţi cel mai frumos!

Cât mă iubeşti, iubitul meu!
Tot ce-ai avut Tu mi-ai dat mie,
Chiar viaţa Ta, să pot trăi,
Mi-ai oferit cu bucurie.

Isuse, vreau să Te iubesc,
Să fiu pe veci comara Ta,
Tu, Domnul meu Atotputernic,
Plăcerea şi iubirea mea.

15 februarie 2009