Iubirea Ta, Isuse

Iubirea Ta, Isuse, este Grădina-n care
Ne crești, ca sad ales, pentru Împărăție,
Pe brazde-adânci de bice, Sămînța învie
Udată cu lacrimi de Sânge și sudoare.

Iubirea Ta, Isuse, este un Paradis,
Pe maluri măngâiate de Râul minunat,
Crește Pomul Vieții, ce-n rod a însumat
Douăsprezece roade cu-aromele de vis.

Iubirea Ta, Isuse, ne dă-n vase Seva
Care ne-nfioară în creștere divină,
În Ea ne adâncim și prindem rădăcină
Și vom fi plini de Ea și Ea în noi trăi-va.

Iubirea Ta, Isuse, ne udă ca ploaie
Cu lacrima de dor viu, binecuvântată,
Țesătură sfântă, ne prinde laolaltă
Când asprele furtuni vor vrea să ne îndoaie.

Iubirea Ta, Isuse, Hrană-ndestulată,
Prepară meniuri cum sufletul o cere,
Prin Ea găsim și sarea, fagurul de miere,
Cine cu ea se-nfruptă, nu piere niciodată.

Noi suntem zâmbetul Grădinii, înmiresmat,
Prilej de-nveselire, Stăpânului Iubit,
Căci în Iubire am crescut și ne-am unit
Lăstari cu rodul Vieții, fiii de Împărat.

Iubirea Ta, Isuse, ascunde-o Comoară,
Cel care O găsește este, în veci, bogat,
Cu Țarina Aceasta, ne-ai binecuvântat
Să strângem bogății, din zori până în seară.

Amin!