Iubirea înţeleasă

Iubirea înţeleasă

De când am înţeles Iubirea
Ce-n Fiul Tău Ţi-ai arătat,
Am aflat Doamne, menirea
Ce-o am fiind răscumpărat.

În Ea găsit-am pacea dulce
Ce-am căutat-o cu ardoare,
Şi gândind, privind la cruce,
Am priceput a ei grandoare.

Când ceru-ntreg a fost golit
De tot ce-a fost în el, Iubire,
Pe Terra-atunci... a strălucit
În cea mai splendidă slujire.

Urcând la Golgota, Calvarul
Trudit sub crucea ce ducea,
Ea Şi-a băut întreg paharul
Blestemului, ce-o cuprindea.

Călcând astfel peste moarte
Vizibil, în Univers a dovedit,
Că viaţa poate-a avea parte
De tot ce Dragostea a zidit.

În demnitatea-I maiestuoasă
Jertfindu-Se pe-altarul sfânt,
Iubirea a fost clar înţeleasă
Şi-n ceruri sus, şi pe pământ.

Flavius Laurian Duverna
20 mai 2008