Iubirea de bani

Nimeni nu spune, că banii iubește
Dar pentru ei, omul multe jertfește
Timpul, familia și cinstea de-i nevoie
Doar, să-și potolească setea de lăcomie.

Cu toți iubim banii într-o anumită măsură
Unii, le-au iubirea potolită, alții fără limită
Unii se mulțumesc cu câștigul cinstit
Alții n-au limite nici în modul de câștigat.

Banii, oricât de mulți am avea mai mulți vrem
Că toate poftele cu bani mulți le satisfacem
Cu cât bani-s mai mulți și poftele se-înmulțesc
Și oamenii cei mai mulți, la bani mulți tânjesc.

Banul în sine, dacă-l avem nu-i deloc păcat
Dar iubirea de bani, pe oamenii i-a posedat
De bani este nevoie în tot ce omul nevoiește
Fără, nu se poate trăi, nu se Supraviețuiește.

Dar, de câți bani e nevoie, să Supraviețuim?
Să nu cădem în păcat, lăcomia să molipsim
Credința creștinilor, viața să ne coordoneze
În stăpânire, cumpătare și mulțumit în sine.

Biblia spune: de câte avem nevoie pe pământ
De un acoperiș, mâncarea zilnică și veșmânt
Dacă în zona în care trăim, nevoile-s mai multe
Să gândim, dacă cele de trebuință sunt avute.

Ce-avem în plus să dăm la alții ce n-au deloc
Și principii de valoare, să avem la a vieții mijloc
Dacă nu cumva modul de viață ne determină
La iubirea de banii ce-i a relelor rădăcină.

De asta să țină cont, bogatul cât și săracul
Să nu fie posedați de bani, să dea și la altul
Să facă ca Boaz cu Rut, când a zis culegătorilor
Nu strângeți toate spicele, să rămână și săracilor.

A economisi bani, este normal pentru fiecare
Fără a cădea în păcate și egoisme avare
Să nu ne vindem vreodată conștiința pe bani
Să nu trădăm dreptatea și cinstea, cu gologani.

Pe cel bogat, nu-l lasă belșugul să doarmă
Nemulțumitul nicicând de argint nu se satură
Cel tentat să adune ușor bogății va fi pedepsit
Căci calcă legea, înșală, minte și nu-i cinstit.

Siguranța și fericirea, cu bani nu poți cumpăra
Oricâți ai adunat în viață, oricâți bani ai avea
Bani pot însemna suma binecuvântărilor
Sau pot ca să fie rădăcina rea a păcatelor.

Lipsa banilor este și ea a relelor rădăcină
Te împinge și ea la furt și a păcatului vină
Iubirea de bani poate fi înșelătorie mare
Pentru cei ce n-au și nu iau avut după vrere.

Iubirea de bani, este ca piatra legată de gât
Ce te duce la fund și te îneci, la a fericiri gând
Căci bani câștigați ușor, ușor se vor duce
La cei ce nu știu, înțelept să-i administreze.

Ce iar folos omului să aibă toți bani din lume
Dacă-și pierde sufletul și-un onorabil nume
Credinciosul să se bucure, de faptul de a fi
Nu de a avea lucruri, bani sau plăcerile lumii.

Banul este a lumii drog, cel mai mare
Nu satură, lăcomia după el n-are
Sunt oamenii ce din iubirea banilor fac de toate
De la minciună, înșelătorie, până la moarte.

Când iubirea de bani, e prioritate pusă-n față
Atunci, nu sunt apropiați și Dumnezeu în viață
Să nu fiți iubitori de bani, sună a poruncă,
Și un sfat, trebuie meditat la el cu chibzuință.

E pericol pentru cretini, în goana după bani
Să privim binecuvântarea, ca materialiști profan
Să le neglijăm, pe cele mai frumoase bogății
Sănătatea, dragostea, familia și casa cu copii.

Iertare de păcate, cei dragi, totul ce-avem ca dar
Frumosul ce ne înconjoară și minunatul Lui har
Binecuvântări de valoare ce primim zi de zi
Acele mărunțișuri valoroase, de care nu ne putem lipsi.

De ce nu mulțumim de ce-avem și suntem nemulțumiți?
De ce ne comparăm cu lumea și ne simțim defavorizați?
De ce, de ce suntem creștini de etichetă? Artificiali. .
De ce nu-i Domnul iubirea noastră și nu-i suntem loiali?

E materialismul și iubirea de bani, ce ne-a acaparat?
Goana după a avea și a fi, ne-a asuprit și posedat?
Uităm care-i ținta noastră și unde ne-am pornit
Aici nu trăim veșnic, cele de-aici-s sortite la mistuit.

Vor rămâne banii și tot avutul ce l-am adunat
Nu vom lua nimic cu noi, totul aici va fi lăsat
Dragi creștini, Domnul a spus: doar necesarul
Ce-avem mai mult este povară și uneori amarul.

Viața de creștin, nu stă în bani și materialism
Noi suntem doar călători și-n trecere le folosim
Să nu se lege inima de ele, ci să fie a Domnului
Acestea toate se trec, cu trecerea timpului.

Să acultăm pe Solomon citând cuvintele lui Agur:
Nu-mi da bogăție, să trăiesc păcătos în huzur
La bogăție să nu te părăsesc, să întreb: cine ești Tu?
Dar nici pradă sărăciei, furând să-ți calc cuvântul.

Dă-mi numai, ce-i necesar pentru această lume
Nu vreau să Te hulesc în vreun fel, trăind la extreme
Dă-mi necesarul pentru fiecare zi, ți-l cer în rugă
Ca lăcomia, sau dorința de avere să nu mă ajungă.

Să le privim ca mijloace de-a face fapte, să dăruim
Cu faptele noastre, cândva în ceruri ne întâlnim
Să administrăm cu înțelepciune cum El ne-a învățat
Și va fi răsplătită credincioșia, cu care L-am urmat.