Iubirea aproapelui

Mă uit în jurul meu, este așa multa lume,
Doamne, cine-i aproapele? Te rog Spune
Toți ce-i întâlnești umblând pe a vieții cale
Indiferent de limbă, popor, culoare și stări sociale.

Sunt mulți și inima mea e neîncăpătoare
De nu mă umpli de iubirea Ta, n-am putere
Umple-mă de dragoste și voi iubi pe oricine
De la familia-mi scumpă la cel cu dușmănie.

Ca pe tine însuți, aproapele să-l iubești?
Lucru greu de făcut, azi Biblia să împlinești
Domnul a cerut atunci, e valabil permanent
El nu a cerut lucru, ce să nu poată fi făcut.

Iubiți-vă unii pe alții, cum v-am iubit Eu
Cu dragoste ce vine din Tatăl, Dumnezeu
Lumea să cunoască că sunteți ucenicii Mei
Arătați că-i posibil să iubească pe oricine și ei.

Aproapele nu-s doar cei de aceeași credință
Sunt și cei cu altă mentalitate și fără cunoștință
Să iubim pe orice făptură umană de sub soare
Indiferent de religie, păreri, opinii sau culoare.

Iubirea-i o taină, pusă de Dumnezeu în om
Iubire jertfitoare, ce jertfește totul pentru om
Iubirea pentru aproapele nu-i numai socială
Ci e agapie, jertfitoare, dăruitoare fără opreală.

Iubire duhovnicească cu tot cugetul și inima
E principiu Dumnezeiesc în toată umanitatea
Nu poți iubi din inimă de n-ai implicație în iubire
Ura, disprețul, indiferența și invidii avem în fire.

Iubirea aproapelui nu-s vorbele artificiale
Înseamnă: simțire, ajutor, sprijin și mângâiere
Dacă-ți iubești aproapele ca pe tine cu adevărat
Fă-i cum dorești să-ți fie, la fel de bine și curat.

Dacă iubești cerul de nu poți, trimite-ți avutul
Unde hoțul nu fură și rugina nu lucrează altul
Dacă mă iubești pe Mine cum din gură declari
I-ați crucea zilnic, Vino după Mine pe cărări.

Dacă pe Mine mă iubești și pe-aproapele iubești
De nu iubești aproapele, degeaba de-a Mea vorbești
Iubirea-i cu demnitate, fără alegeri și părtinire
A Domnului e tot așa, pentru toți la fel are dăruire.

Până unde iubirea aproapelui are valabilitate?
E nemărginită, cum e și-a Lui, fără finalitate
De iubești aproapele, la avutu-i nu râvnești
Îi respecți avutul, chiar deși tu să ai îți dorești.

Iubirea aproapelui, are multe forme de arătare
Nu doar material, ci dorința de aducere la mântuire
Dacă poți iubi pe aproapele așa cum se cere
Devii ca Dumnezeu și primești din a Lui caractere.

Porunca iubiri cea mare, ce omenirii s-a dat
E cea pentru aproapele, în totul de urmat
Iubirea pentru aproapele, nu-i pentru cei tari
Ci pentru cei slabi, ce-au nevoie de întăriri.

Domnul, în iubirea aproapele, nu a cerut
Ca și cel iubit, să ne iubească tot așa de mult
Iubirea se dăruiește necondiționat de iubire
Ci se dăruie și celor ce nu pot iubi cu dăruire.

Alternanța dintre bine și rău, în lume a apărut
De la început când diavolul a semănat păcat
De-atunci coexistă împreună, doar temporar
Binele va exista veșnic, izvorât din a iubiri dar.

Fraților: păcatul celui iubit să nu ne împiedice,
Să iubim omul din el, dar păcatul să se înlăture.
Așa a iubit Domnul când pentru păcat S-a jertfit
N-a întrebat: cât mari-s păcatele, s-a meritat.

Iubirea: nu-i nimic sub soare s-o înlocuiască
Ea poate neajunsurile să îmbunătățească.
De-ți vei iubi aproapele frate ca pe tine însuți
E o minune ce n-o reușesc pe lume mulți.

El a făcut-o primul, dacă cineva a mai făcut nu știu
Dacă vrei să o faci și tu, fă-o la fel încă nu-i târziu
Chiar de cei din jurul tău sunt răi iubește-i la fel
Și vei fi alături de Domnul, că ai făcut exact ca El.