Iubirea

Într-o zi din a mea viață, tulburată ce era,
Căutând pe căi greșite, inima ce își dorea,
I-a ieșit atunci în cale, cineva care i-a spus,
Lucrurile ce-și dorește ea în viață-n lume nu-s.

Într-o zi când alergarea, cea din gol o obosise,
A mea inimă o voce diferită auzise,
Ce-i spunea să se întoarcă, ea din drumul ce mergea,
Căci nu v-a-ntâlni vre-o dată, pe-acel drum ea dragostea.

Era inima uimită, și în jurul ei privea,
Întrebându-se întruna, oare cine îi vorbea,
Nu vedea cine-i vorbise, dar simți ea un fior,
Un fior care-i dăduse, inimii aripi de zbor.

Le-a deschis încet, și-avântul, înspre ceruri și-a luat,
Căci de-acolo auzise, acea voce ce-a strigat,
Vocea blândă și duioasă, vocea-n care a simțit
Inima ce ea în lume-a căutat dar n-a găsit.

Căci atunci când ea strigase, de-acea voce-a fost străpunsă,
Și cu-a ei blândețe-ndată, ran-adâncă i-a fost unsă,
A simțit fiorul care, era plin doar de iubire,
Ce venea din acea vocea, ce-o umplea de fericire.

Din acea clipă în care, glasul blând l-a auzit,
Inima și-a-ntors privirea, din al ei drum rătăcit,
Și acum er-alipită, de Acel ce a strigat,
Nu-l vedea... ea îl simțise, era viu... adevărat.

Era viu... căci îi vorbise, ei un Fiu de Dumnezeu,
Ce i-a dăruit iubire, ca atunci când timpul greu,
Va apare-n a ei cale, ea să bată mult mai tare,
Căci iubirea-i biruință, oricât lupt-ar fi de mare.

De ai căutat în viață, dragostea și n-ai găsit,
Frate scump... soră iubită, este ea un infinit,
De-o dorești, de-o vrei... chiar astăzi poate ție să ți-o dea,
Căci din ceruri chiar acuma, se aude vocea Sa.

Lasă-ți inima s-asculte, caci acea voce îi spune,
Ce mi-a spus și mie-odată... dragostea nu este-n lume,
Las-o ei că să-i vorbească, n-o închide frate scump,
Căci ți-e inima-mpietrită, rătăcită pe pământ.

Las-o soră să iubească, oricât ei i-ar fi de greu,
Lasă-ți lacrima să curgă căci o strânge Dumnezeu,
Lasă dragostea să intre, astăzi în inima ta,
Mâine poate va fi timpul... prea târziu... nu va putea.

Dacă inima-ți îmbracă, cu-a ei haină minunată,
Ea pentru o veșnicie, va fi inima salvată,
Las-o ochii să-și ridice, ca să-i fie mai ușor,
Pe-acest drum... doar din iubire ea spre cer să fie-n zbor.