Îți mulțumesc

Îți mulțumesc pentru credința ce Mi-ai dat
Să te pot urma în lume credincios cu-adevărat
De credința ce-mi hrănește Mulțumirea din mine
Și cred că tot ce-mi oferă viața vine de la Tine.

Că tot ce-i în univers e conform voinței Tale
Și plin de mulțumire Ți-e le accept pe toate
Îți mulțumesc și pentru furtunile ce îngădui
Pentru suferința și boala la care Mă supui.

Îți mulțumesc pentru familia ce Mi-ai dat
Pentru toți cei dragi cu care M-ai binecuvântat
Pentru pâinea ce zilnic primesc din mâna Ta
De liniștea și pacea de care mă pot zilnic bucura.

Îți mulțumesc că Mi le dai și totuși merite n-am
Nu sunt mai bun ca alții ce nu le au în program
Ce zilnic mor pe uscat și mare fugind de război
De foame și lipsuri și n-au liniște și pace ca noi.

Îți mulțumesc pentru ce am și ce sunt pe lume
Că nu sunt sub legea insuficienței permanente
Îți mulțumesc că nu cantitate și sume îmi doresc
Ci cu Tine și prin harul Tău minunat să trăiesc.

Îți mulțumesc pentru toate lucrurile Ce-mi dai
Chiar dacă nu Ți le-am cerut, Tu le Cunoști
Dacă Mi le-ai dat, le-am primit cu bucurie și rele
Tu știi mai bine de ce-i nevoie de toate cele. .

Îți mulțumesc și de furtuni și vânt pe-a vieții mare
Ajută-mă numai ca corabia vieții să nu se răstoarne
Recunoștința, mama fericirii să am în inimă mereu
Și plin de bucuria mulțumiri să fiu tot timpul eu!

Îți mulțumesc că M-ai primit așa cum sunt de rău
Cu slăbiciuni, pofte nestăpânite, cu tot ce sunt eu
Îți mulțumesc Dumnezeule Tată că M-asculți ruga
În atotputernicia Ta Asculți suspinul și șoapta.

Zilnic mă simt dator Să-ți mulțumesc recunoscător
Pentru tot Ce-ai făcut și faci minuni Tu creator
Iți mulțumesc pentru lumina ochilor că pot să văd
Cu simțurile ce-ai pus în mine pot să-te înțeleg.

Cu ochii să pot privi ce Ai creat cu atâta dibăcie
Mâini ca să pipăi, nasul să miros parfum de păpădie
O inimă ce bate-n piept plină de dor după Tine
Și gura ca să pot vorbi, lăudându-ți al Tău nume.

Pași să mă poarte pe-a Ta cale cu credincioșie
Mintea cu înțelept discernământ în hotărârile luate
Mi-ai dat o inimă mică dar destul de mare să te încapă
O minte destul de înțeleaptă ca să Te priceapă.

Mulțumesc că-n luptele mele Ești alături de mine
Mă sprijini și scutul credinței mă apără foarte bine
Unde-s gata să cad de oboseală Mă iei pe brațe
Nu Mă lași biruit de necredință și-mi dai putere.

Îți mulțumesc că M-ai fost alături, când pe moarte eram
Când pe patul de suferință cu frica și slăbiciunea luptam
Mi-ai prelungit anii vieții când personal mă rugam să mor
Tu nu M-ai ascultat atunci în deznădejdea suferințelor.

Din comă, din moarte M-ai adus înapoi la viață
Mi-ai păstrat mintea întreagă să-ți pot da slavă
Te folosești de mine ca de o unealtă foarte tare
Să-ți vestesc minunile evangheliei și a Ta lucrare.

Mi-ai dat din nou dragoste de viață în sânul familiei
De oamenii ce văd, de frații de credință, iubitorii evlaviei
Inspiră-mi simțul creator să-ți compun versuri mărețe
Să-ți descriu bunătatea și altruismul în versuri alese.

Îți mulțumesc că Mi-ai dat speranță-n viitor cu Tine
Pentru ajutor și sprijin în starea îngăduită mie
Dacă mai plâng câteodată pe calea spre Tine, spre cer
Nu-mi lua plânsul ca păcat, încă-s în valea celor ce pier.

Sunt încă pe pământ în valea plângeri, plânsul ușurează
Când simt că parcă nu mai pot duce, mă eliberează
Revarsă atunci peste mine, milos mângâierea-ți divină
Și îngăduie din nou puterea răbdării peste mine să vină.

Cuvintele, simțurile și gesturile-mi-s prea sărace
Să-ți pot mulțumi îndeajuns pentru tot ce Poți face
Pentru bunătatea ce-n viață zilnic arăți îmbelșugat
Îți mulțumesc, mai arat-o în zilele ce Mi-ai mai dat.