Isus,este adevăratul Domn

Isus, este adevăratul Domn,
În curând va sta pe tron.
Va domni cu dreptate,
Va stăpâni peste toate.

Mireasa e-împărăteasa,
Este biserica aleasa.
Va domni lângă Isus,
Așa-i în Cuvânt spus.

Pe mireasă o răpește,
Pe deplin sus o sfințește,
Tatălui, El, i-o prezintă,
Mireasa în cer îi cântă.

O judecă cu dreptate,
Răsplată la toți împarte,
Unii cununi vor primi,
Alții mult vor străluci.

Alții mântuiți din foc,
Dar în cer ei au un loc.
Toți stau lângă Isus,
Prin credință s-au supus.

Apoi vin jos pe pământ,
Și diavolul este înfrânt,
Neghina e adunată,
Afară este aruncată,

Și-n Valea lui Iosafat,
Neamurile s-au adunat,
Capre de oi, le desparte,
Căci nu toți cu El au parte.

Instaurează împărăția,
Blestemul de aici îl ia.
Pământul va fi înoit.
Totul va fi împlinit.

Diavolul este legat,
Dar curând e dezlegat,
Mia cea de ani va trece,
Dar omul rămâne rece.

Nu a învățat deloc,
Că păcatul aduce foc,
Și potop în vechime,
Doamne, ce mare mulțime!

Dar nu toți s-au sculat,
Mulți în țărână zac,
N-au prins prima înviere,
Acum judecata-i cere.

Este judecata grea,
Ce omul nu va putea,
Să stea cu capul sus,
Îi judecă chiar Isus.

Toți acei ce l-au respins,
Sau afară l-au împins,
Nu l-au vrut ca Salvator,
Acum a doua oară mor.

Căci la prima înviere,
Se primește putere,
Viață multă din belșug,
Dacă ai a lui Isus jug.

Acolo nu-i osândire,
Dacă ai parte de răpire,
Doar cei ce au refuzat,
Încă nu au înviat,

Omule, azi te hotărăște,
Viață veșnică primește,
Cheamă-l ca Mântuitor,
Să nu-ți fie Judecător.

Căci la a doua înviere,
Omul din păcate piere,
Iazul de foc și pucioasă,
Va fi veșnica lui casă.

Dar cei ce au de căpătâi,
Țel învierea întâi,
Isus îi scapă de judecată,
Ierusalimul ceresc îi așteaptă.