Israel

"Totuși întunericul nu va împărăți veșnic pe pământul în care acum este necaz.
(...) Poporul care umbla
în întuneric, vede o mare lumină;
peste cei care locuiau în țara umbrei morții rãsare o lumină. (Isaia 9:1,2)

Dar întunericul de moarte nu e veșnic
În țara plină de necaz și strâmtorări
Căci, din neant răsare, mai puternic,
Luceafărul mult așteptat din zori.

Din națiunea stinsă, fără slavã
Ne-a tresărit speranța, un Veșnic viitor
Și luminându-ne zenitul deznădejdii,
Croitu-ți-ai, Israel, destin nemuritor.

Cu tin' s-au războit atâți mai-mari ai lumii,
Sub steaua-antisemită în veacul ce s-a scurs;
Dar vara e aproape, smochinul reînvie
Vestindu-ți abrogarea blestemului apus.

Proclamă-ți, mai puternic, Hatikvah prin lume
Și sună re'ntregirea Sionului străvechi!
Întoarce-te, Israel, cu tot ce ești, la YAHWEH,
Purtând pecetea Shemei, de mesianic crez.

Căci secole de-a rândul, orbirea vinovată,
Te-a risipit, hain, în cele patru zări
Ca, ispășindu-ți greu cronicizata vină
Să înțelegi greutatea alegerii din zori.

Căci noi am fost străini, goyim-i fără speranță,
Făr' drept de mântuire, pierduți între cei morți,
Însă, orbirea-ți neagră deschisu-ne-a și nouă,
Spre lumea vinovată al îndurării sorț.

Iar prin căderea ta, găsit-am și noi viața,
Da'-n ziua reprimirii, deplin înmănuncheați,
Vom revedea pe Domnul, formând cu toți Mireasa
Și-ntâmpinând venirea-i, vom fi la Cer 'nălțați.

Amin