ISPITA PUTERII

ISPITA PUTERII

Chiar din Eden prima pereche
Când clipele treceau alene
A întâlnit ispita veche
Sub mlădieri de dulci catrene:

„Ca Dumnezeu veţi fi în stare
Să creşteţi de gustaţi o poamă!...”
Insidioasă provocare!
Dar ce-a urmat ? Străvechea dramă.

Luând ispita veste bună
Spre a cunoaşte tot misterul,
Cei doi au vrut printr-o minciună
Să dobândească-n viaţă cerul.

Dar n-au primit decât ruşine
Şi lunga goană prin deşerturi.
Lipiţi de rău, fugind de bine,
Trăiau în viaţă plini de certuri.

Vedeau doar nori prin atmosferă
Şi însetau după putere.
De-atunci oricare emisferă
E-un loc prea strâmt pentru durere.
*
Dar iată că Ispititorul
Cu umbra-i vânătă, ciudată,
S-a dus direct la Salvatorul
Cu-aceeaşi zicere şireată:

„Tu eşti flămând! Foamea nu minte.
Un veac întreg e până mâine.
Ca Fiu al marelui Părinte
Fă din aceste pietre pâine!...

Închină-Te de azi doar mie
Slăvindu-mi falnicul meu nume.
Şi Îţi voi da Împărăţie
Să nu mai fii sărac în lume!”

Şi-atunci, cu-o hotărâre sfântă
Ce înfrunta ispita foamei,
Isus, prin Duhul Sfânt, cuvântă
Dând un răspuns pe loc Satanei:

„Dar nu numai cu pâinea gurii
Făcut e omul să trăiască,
Ci prin cuvintele Scripturii
Ce-i pot da viaţa cea cerească!”

Isus văzu tripla capcană
Şi, plin de autoritate,
I-a replicat: „Pleacă, Satană!
Cuvântu-i scris cu claritate.

Orice făptură să se-nchine
Doar Domnului prin cânt şi rugă!”
Şi Diavolul cel plin de sine
A fost de Domnul pus pe fugă.
**
Cutreierând prin Palestina
Prea plin de har şi de iubire
Mesia răspândea lumina,
Smerit, prin viaţa de slujire.

Vrând ucenicii să-Şi formeze
În ziua de-astăzi pentru mâine
Le-a dat porunca să lucreze
Şi să se roage pentru pâine.

Pe multe răni a pus alinul.
Vedeai cum duhul rău se duce.
Dar pentru El creşteau şi spinul
Şi lemnul din păduri drept cruce.

A-nvins ispitele puterii
Când sus pe crucea blestemată,
Isus Cristos, Omul Durerii,
Striga în rugă: „Iartă-i, Tată!”

Biruitor prin Înviere
Isus nălţatu-S-a în slavă.
Şi viaţa Lui ne dă putere
Să creştem grâu bogat, nu pleavă.

* *
El poate grabnic să te-ajute,
- Secretul Său să ţi-l ofere -,
În încercări necunoscute
Să fii mai plin de-a Sa putere.

Iar când ispitele viclene
Te vor supune la asedii
Goneşte vechea firii lene
Şi fugi de standardele medii.

Isus te vrea în întregime
Să fii al Lui cu trup şi minte
Şi să rămâi la înălţime
Iubindu-L zi de zi fierbinte.

Aşează-ţi omul vechi pe cruce!
Dar nici o voce să nu-l scoale
Ca nu cumva în vreo răscruce
Să te trezeşti pe altă cale.