Isaia 53

Cine a crezut in ce ni se vestise
Si cine-a cunoscut al Domnului sfant braț
Cand El crescut-a inaintea Lui
Ca un Vlastar prin bulgarii uscati

N-avea nici frumusețe, n-avea nici stralucire
Si-nfatisarea Sa, nimic ca sa iti placa
Dispretuit si parasit de oameni
Si suferinta apasandu-l ca o cloaca.

Si fata ne-am intors-o de la El
Chiar daca-a noastre suferinte El le-a purtat
Durerile le-a luat asupra Lui
Si-al omenirii greu, murdar pacat.

Era zdrobit pentru a noastre fardelegi
Pedeapsa care ne da pacea cazut-a peste El
Suntem tamaduiti prin ranile Lui mari
Caci trupul Lui a fost strapuns cand atarna intre Pamant si Cer.

Noi rataceam cu toti ca niste oi
Si fiecare isi vedea de drumul lui
Dar El, o oaie mută, nu si-a deschis gura
Cand judecata apasa asupra Lui.

Si fost-a sters de pe pamantul celor vii
Lovit de moarte pentru omenire
Si groapa Lui pusa intre cei răi
Macar ca nu savarsise nici viclesug si nici nelegiuire

Asa gasit-a Dumnezeu, prin suferinta
Si prin Calvar sa aiba El urmasi
Si-a Lui lucrare ca sa propaseasca
Urmand o Cale, niste pasi.

Se va inviora vazandu-Si rodul
Ca intr-o stare dupa voia Lui ne-a pus pe toți
Si pentru vinovati rugatu-s-a El mult...
Dar intr-o zi, veni-va ca un hoț

Sa duca pe acei care crezusera
Si pe acei ce-au cunoscut al Domnului sfant braț
Pe-acei ce-au luat exemplu de la pomul verde
Si-astfel inmugurit-au mii de pomi uscati.

Si-Acolo la un loc cu-aceia mari
Vom imparti prada cu cei puternici
Caci preoti suntem Dumnezeului Prea-Nalt
Sfinti si evlaviosi, oameni cucernici.

Cine-a crezut in ce ni se vestise
Si cine-a cunoscut bratul Domnului
Sa creada ca Mesia, oaia cea tacuta
Zdrobita-n suferinta, murit-a-n locul lui

Iar astazi are frumusete
Si-o neasemuita stralucire
Caci sta Acolo sus in slava minunata.
Vino la El, scaldat in fericire!