Iov cap.32. Cuvântarea lui Elihu

Iov cap 32.
Cuvântarea lui Elihu


Ei au încetat să mai răspundă lui Iov
Pentru că cu tot ce-i reproșeau ei
Iov era drept în ochii săi,
Atunci Elihu, fiul lui Baracheel din Buz
Din familia lui Ram,
S-a aprins de mânie pe, Iov,
Cel atât de lovit și de sărman! ...
Și acest lucru pentru faptul rău
Că se-ndreptățea pe sine
Și nu pe Dumnezeu
Și s-a aprins de mânie pe ceilalți trei,
Negăsind, nimic de răspuns
Și totuși condamnând pe Iov
într-un mod ascuns,
Fiindcă ei erau mai în vârstă ca el
A așteptat să termine Iov ce avea de spus
Și pe el ca și pe ceilalți la fel...
Și Elihu vorbi:
-Eu sunt tânăr și voi sunteți bătrâni
Deaceea am tăcut până acum
Am zis să vorbească mulțimea zilelor
Să lase deșertăciunea să-și dovedească
Ei înțelepciunea
N-am vorbit ceea ce știu și m-am ferit să v-arăt
Dar în timp ce vorbeați
Îmi clocotea inima-n piept
Deaceea ideea lui s-o susțină
Aduse vorba de-nțelepciunea Divină
Deaceea susținea ca o dovadă a sa
Că de fapt în om duhul, a,
Celui Atotputernic suflare
Dă și celui tânăr înțelepciune mare
Înțelepciunea aceasta din mână divină
Te face să judeci drept și nu
Înțelepciunea bătrână...
Iată de ce zic, rostea el
Ascultați-mă, cum și eu, v-am ascultat
În acelaș fel...
Am ascultat cuvântarea lui Iov, vorbind cu voi,
Cu toată luarea aminte dar pe Iov
Cine oare l-a convins? ! ...
Caci în răspunsurile voastre n-a fost învins
Și să nu ziceți cumva
În cuvintele lui am văzut dreptatea sa! ! ...
Căci înțelepciunea lui Iov o va arăta
Nu un om, ci însuși,
Mie de-a dreptul, el nu mi-a vorbit,
Va răspunde Stăpânul Iehova
Deaceea, la toate problemele lui, noi
Eu voi răspunde altfel decât voi,
Deaceea temându-vă acum tăceți
Vi s-au oprit cuvântările,
Fiindcă dreptate n-aveți! ...
Voi răspunde eu acum în fața Lui Dumnezeu
Iată că în urma voastră voi vorbi și eu...
Căci sunt ca un burduf plin de cuvinte ce pot învinge
Și duhul meu, la asta mă constrânge...
Cuvântul meu e ca un vin ce n-are pe
Unde să scape
Și ochii mei, disting încă multe păcate!
Voi vorbi deci, dintr-o mare nevoie
Ca sufletul meu, să poată să răsufle în voie.
La fața omului, nu voi căuta
Și nici nu voi linguși pe cineva
Căci dacă aș linguși ca un limbut,
Îndată m-ar lua Cel Ce m-a făcut...

Blându Ioan
18.05. 2026.